Miliarde investite în asigurarea securităţii evenimentelor sportive

Evenimentele dramatice ale ultimilor ani au făcut ca activităţile legate de sport, unul dintre marii ambasadori ai păcii, să aibă nevoie de forţe de securitate imense pentru a putea avea loc. Nicio mare competiţie nu se mai poate desfăşura fără un sistem de siguranţă bine pus la punct si, în curând, cheltuielile legate de asigurarea securităţii vor fi mai mari decât cele care au legătură cu întrecerea sportivă. De la un an la altul şi de la o competiţie la alta sumele cresc, se vorbeşte de miliarde de dolari investite în securitate, dar, cu toate acestea, în 2016 se poate ajunge la următorul nivel, acela în care la meciurile Campionatului European de Fotbal din Franţa să asiste doar ...staff-urile tehnice.

La începutul acestei luni anunţam că UEFA a elaborat un plan de urgenţă valabil în cazul unor alerte teroriste la unele dintre meciurile de la Euro 2016, care s-ar putea disputa fără spectatori în tribune. În calcul au mai fost luate şi alte variante, precum amânarea partidelor sau schimbarea locului de desfăşurare, dar acestea sunt foarte greu de pus în practică la un turneu final cu un program fix. Atacurile teroriste de la Paris au dus la elaborarea acestui plan. După evenimentele din Belgia, discuţia a fost reluată şi s-a ajuns la concluzia că este cazul ca numărul forţelor de ordine să crească, o povară în plus pentru organizatori. Giancarlo Abete, vicepreşedinte al UEFA, a insistat pe varianta disputării unor meciuri fără spectatori: "Există riscul ca unele meciuri de la Euro să se joace cu porţile închise. Sunt unele partide cu grad ridicat de ameninţare teroristă şi luăm în calcul mai multe variante. Un turneu de asemenea anvergură e greu să fie anulat sau amânat, astfel că ţările europene, UEFA şi FIFA trebuie să se pună de acord cu privire la modul în care va fi organizat. Sunt multe temeri şi trebuie găsite soluţii".

Problema securităţii marilor competiţii se pune tot mai puternic în ultimii 15 ani, după atentatele teroriste de la New York din 11 septembrie 2001. Pe lângă celelalte măsuri organizatorice, asigurarea securităţii unei competiţii a devenit o chestiune vitală. Ultimele două ediţii ale Jocurilor Olimpice (vară - Londra 2012 şi iarnă - Soci 2014) au avut parte de desfăşurări de forţe de securitate fără precedent. Pe fondul ameniţărilor liderului rebelilor islamişti din Caucazul rus, Doku Umarov, preşedintele Vladimir Putin a cerut pentru JO din 2014 un dispozitiv de securitate uriaş, alături de forţele armate (15.000 de soldaţi) fiind mobilizaţi şi 37.000 de poliţişti. La Londra, în 2012, din cauza ameninţărilor organizaţiilor teroriste, în frunte cu Al-Qaida, costurile necesare asamblării unui sistem de securitate solid, cu tot ce implică acesta, s-au ridicat la peste 1.500.000.000 de euro. Dacă iniţial se miza pe 10.000 de oameni de securitate, ulterior oficialii britanici au dublat numărul agenţilor, iar Ministerul Apărării a pus la dispoziţie 3.000 de soldaţi activi şi alţi 2.000 de soldaţi în rezervă.

În 2014, în timpul Campionatului Mondial de Fotbal au fost mobilizate forţe de ordine enorme, în Brazilia ameninţarea venea din interior, fiind generată de nemulţumirea populaţiei vizavi de felul în care guvernul a cheltuit sume foarte mari de bani. Cum manifestaţiile împotriva actualului preşedinte brazilian, Dilma Rouseff, au fost reluate cu o intensitate şi mai mare, dispozitivul de securitate pentru Jocurile Olimpice de la Rio (5-21 august 2016) a fost mărit, cheltuielile legate de siguranţă fiind cifrate la aproximativ 1.000.000.000 de dolari, bugetul iniţial alocat pentru întreaga competiţie fiind de 3.600.000.000 de dolari.

Chiar dacă sportul rămâne în continuare o "industrie" care produce foarte mulţi bani şi are audienţe uriaşe, "armata" pe care trebuie să o plătească pentru ca marile competiţii să se desfăşoare în siguranţă devine mult prea costisitoare.