Ministerul Agriculturii va aloca aproape 400 de milioane euro pentru fondurile mutuale agricole

Aproape 400 de milioane de euro vor fi alocaţi în următorii şapte ani pentru înfiinţarea fondurilor mutuale şi gestionarea riscurilor din agricultură, prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, surselor de presă.

"Prin noul PNDR avem alocată o sumă de 397 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale, un concept la care eu ţin foarte mult şi de care România avea nevoie încă din 2007. Ordonanţa pe care am dat-o pentru înfiinţarea fondurilor mutuale este în prezent la nivelul Parlamentului pentru a o îmbunătăţi şi ulterior pentru a fi aprobată, iar până la 1 martie se vor putea depune documentele", a spus ministrul de resort.

Primele posibile modificări la nivelul Parlamentului presupun ca fondurile mutuale să se adreseze doar agricultorilor sau asociaţiilor, proprietari sau arendaşi cu suprafeţe de minimum 10 hectare, aceştia nefiind însă sancţionaţi dacă nu vor adera la fond, cum era prevăzut în proiectul iniţial ci din contră stimulaţi. Aceste posibile schimbări au fost confirmate de preşedintele Comisiei de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, Nini Săpunaru. La sfârşitul săptămânii trecute însă, surse din legislativ ne-au confirmat şi zvonul potrivit căruia organizarea Fondului Mutual pentru Agricultură ar putea să dispună de jumătate din suprafaţa arabilă a ţării, în loc de 30% cât se prevedea în proiectul iniţial. Acest lucru ar însemna că pot fi create maxim două fonduri mutuale. Mai mult, se pare că legislativul ia în considerare şi introducerea unei noi condiţii pentru membrii fondatori care vor administra fondul mutual. Este vorba despre necesitatea ca aceştia să depună cazierul judiciar şi un certificat de cazier fiscal. Desigur toate acestea sunt numai propuneri deocamdată, potrivit surselor noastre. În cazul în care acestea vor fi totuşi adoptate, lucrurile s-ar putea schimba radical pentru cei care s-au arătat interesaţi de crearea acestor fonduri. Până în luna septembrie a acestui an, două mari asociaţii ale fermierilor şi-au anunţat interesul pentru constituirea unui fond mutual, respectiv Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură (Pro Agro) şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). De atunci preşedinţii celor două asociaţii nu au reuşit să cadă la un acord pentru a înfiinţa un singur fond mutual conform dorinţei autorităţilor. Mai mult, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, i-a adus acuzaţii grave preşedintelui Pro-Agro, Alex Jurconi, susţinând că Federaţia Pro-Agro nu reprezintă fermierii care deţin peste 30% din terenul arabil şi că preşedintele acesteia a fost condamnat la doi ani cu suspendare pentru evaziune fiscală. În acest caz, dacă deputaţii votează modificările, este foarte posibil ca preşedintele Federaţiei Pro- Agro să nu poată face parte din Consiliul Director al fondului mutual. Reamintim însă că totul se află la nivel de dezbatere, iar varianta finală a legislaţiei depinde de votul final al parlamentarilor.