Ministerul Justiţiei va publica în luna august Codul de Insolvenţă

Codul de Insolvenţă se află, momentan, la stadiul de schiţă, urmând ca până în luna septembrie să fie finalizat şi propus spre aprobare Guvernului şi Parlamentului, potrivit reprezentanţilor Ministerului Justiţiei (MJ). Proiectul urmează să poată fi consultat public începând cu data de 1 august, au adăugat domniile lor.

"Procedura insolvenţei nu poate face abstracţie de modificarea intervenită între timp în ceea ce priveşte Codul de Procedură Civilă şi ca atare vor fi preluate soluţiile din codul de procedură civilă, însă la fel cu diferenţieri datorate specificului acestei proceduri a insolvenţei care presupune termene scurte şi judecarea cu celeritate", a declarat Florin Aurel Moţiu, secretar de stat în cadrul MJ.

Oficialul a menţionat că autorităţile intenţionează să includă în Cod şi prevederile reglementării adoptate recent privind insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, despre care consideră că prezintă numeroase necorelări şi nefuncţionalităţi, existând discuţii în acest sens cu Ministerul Finanţelor Publice, astfel încât toate reglementările care privesc insolvenţa să se găsească într-un singur act normativ. Domnia sa a mai precizat că, personal, şi-ar dori includerea în acest cod şi a reglementărilor privind insolvenţa persoanelor fizice. Florin Moţiu a mai adăugat că ţara noastră este printre puţinele ţări europene care nu au o asemenea reglementare.

Un proiect de lege a insolvenţei persoanelor fizice, iniţiat de avocatul Gheorghe Piperea, care a fost depus la Senat, în noiembrie 2009, este blocat în Parlament de trei ani. După ce a primit avizul comisiilor de specialitate şi a fost amendat, proiectul de lege a fost votat în plenul Senatului, în martie 2010, cu 76 de voturi pentru şi trei împotrivă. Cu toate acestea, guvernul condus de Emil Boc a blocat iniţiativa legislativă, la presiunea sistemului bancar şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI). Aceeaşi abordare au avut-o şi guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu, precum şi executivul condus de Victor Ponta, deşi USL a susţinut proiectul, pe când se afla în opoziţie. "Pentru că menţinerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie semnificativ la întărirea stabilităţii financiare, vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea iniţiativelor legislative (cum ar fi, spre exemplu, propunerea privind legea insolvenţei personale şi legea colectării datoriilor sau modificarea Ordonanţei 50/2010), care ar submina disciplina creditării", se arată în ultima Scrisoare de intenţie către FMI. De remarcat că în precedenta scrisoare adresată Fondului, Guvernul şi Banca Naţională a României (BNR) susţineau că "se vor abţine" de la adoptarea respectivelor acte normative.

Cel mai recent proiect legislativ care priveşte insolvenţa persoanelor fizice aparţine partidului Forţei Civice (FC), care doresc completarea Legii nr. 85/2006, privind procedura insolvenţei, cu prevederi referitoare la acest aspect. Proiectul prevede înscrierea menţiunii "falit" în cazierul judiciar al debitorului şi menţinerea acesteia pentru o perioadă care poate să ajungă până la şapte ani. Reprezentanţii FC au declarat că mizează pe sprijinul băncilor pentru adoptarea proiectului.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ne-a declarat că mediul bancar este deschis faţă de o lege a insolvenţei persoanelor fizice, însă doreşte ca un astfel de proiect legislativ să ţină cont şi de amendamentele sale.

• Mircea Cotiga, UniCredit: "Nu este foarte important cadrul legal, ci cum este pus în aplicare"

Mircea Cotiga, directorul Direcţiei Recuperare Creanţe şi Prevenirea Fraudelor, UniCredit Ţiriac Bank, este de părere că nu este atât de important cadrul legal în ceea ce priveşte insolvenţa, pe cât de important este modul în care acesta este pus în aplicare. Domnia sa consideră că, chiar dacă Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei poate fi comparabilă, într-o oarecare măsură, cu legislaţiile ţărilor din Uniunea Europenă şi poate fi, de asemenea, îmbunătăţită, probleme se prezintă în momentul aplicării acesteia.

Gianina Lazanu, director Direcţia Recuperare Creanţe Risc, BRD - Groupe Societe Generale, susţine că aşteptările creditorilor bancari, în cazul deschiderii procedurilor de insolvenţă, odată cu implementarea Codului de Insolvenţă, fac referire, printre altele, la comunicarea către creditor a hotărârii de deschidere a procedurii de insolvenţă. Aceştia mai doresc stabilirea, împreună cu debitorii, a termenelor de plată, scutirea pe cât posibil a perioadei de observaţiei sau verificarea creanţelor neîncasate, a mai declarat doamna Lazanu. Domina sa a concluzionat că doreşte o aplicare corectă a legii, transparenţa acesteia şi o mai bună comunicare cu debitorii.

• Bogdan Olteanu, BNR: "Dorim o reorientare dinspre lichidare către restructurare"

Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR consideră că este nevoie de o reorientare dinspre lichidarea de active înspre relansarea companiilor cu probleme. Domnia sa a declarat: "Dorim o reglementare care să fie un nou fond, pentru că nu este suficientă o reaşezare a articolelor sau avem nevoie de o reaşezare a filosofiei care să împingă spre relansarea activităţii economice a companiei în dificultate, mai curând decât spre lichidări de active. Există un proiect legislativ pe care autorităţile le derulează în aceste zile, îl elaborează în aceste zile, cu o consultanţă de specialitate".

Alexandru Nicolae Păunescu, directorul Direcţiei juridice a BNR, a afirmat că insolvenţa ar trebui folosită doar în ultimă instanţă, având în vedere că există alte proceduri mai eficiente de restructurare, în care nu se ia în calcul riscul reputaţional. Domnia sa a mai spus că a observat faptul că din numărul total al firmelor care intră în faliment, majoritatea ajung să îşi deschidă procedura de faliment. Astfel, din cele aproximativ 122.000 de companii, care au intrat în insolvenţă în perioada 2007-martie 2013, doar 1,1% în acestea au reuşit să se reorganizeze, 84% din acestea deschizându-şi procedura de faliment, iar 74% din acestea au fost deja radiate, potrivit datelor prezentate de oficialul BNR.

Problema firmelor intrate în insolvenţă este foarte gravă la nivelul ţării noastre, estimându-se că o firmă din patru se află în această stare, iar una din trei firme intrate în insolvenţă din zona Europei Centrale şi de Est este din ţara noastră, conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Anul trecut, dintr-un total de 26.755 de firme care au intrat în insolvenţă, o pondere de 77% au intrat în faliment. De la începutul anului, 12.798 firme au intrat în insolvenţă, iar 77,63% din acestea (9.936 firme) au intrat în faliment, a precizat Gianina Lazanu. Din cauza acestui număr, bancherii estimează că numărul firmelor care vor intra în insolvenţă până la finalul anului va fi mai mare comparativ cu cel de anul trecut.