Fiscul nu trebuie să cunoască tranzacţiile bancare, din cauza scurgerilor de informaţii, este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Domnia sa nu este de acord cu proiectul de Ordonanţă de urgenţă care obligă băncile să comunice lunar, "în mod automat", Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise în cadrul instituţiilor de credit.
"Ce înseamnă schimb automat de date? Cum va fi asigurată securitatea tranzacţiilor? Pentru că vor interveni mult mai multe persoane în acest lanţ. Ne dorim ca şi la ANAF datele noastre să aibă acelaşi tratament de securitate pe care îl au în sectorul financiar, unde suntem protejaţi în virtutea secretului bancar", a spus, ieri, Cristian Pârvan, în cadrul şedinţei Comisiei de dialog social, care s-a desfăşurat la sediul MFP.
Opinând că măsura pe care MFP intenţionează să o adopte este abuzivă, Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), a subliniat că implementarea unei reglementări de acest gen i-ar putea determina pe clienţi să-şi deschidă conturi bancare în alte ţări.
Dan Manolescu, secretar de stat în MFP, este de părere că informaţiile vizate vor fi în siguranţă, întrucât legea impune şi secretul fiscal.
Postat, săptămâna trecută, pe site-ul Ministerul Finanţelor Publice, proiectul Ordonanţei de urgenţă prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire).
În prezent, instituţiile de credit au obligaţia să comunice rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la bănci doar la solicitarea organelor fiscale din cadrul ANAF.
• Mediul de afaceri nu vrea termene pentru implementarea caselor de marcat electronice
Oamenii de afaceri nu vor să fie obligaţi, prin termene impuse, să-şi schimbe casele de marcat cu role de hârtie în unele electronice.
Mihai Ionescu a cerut, ieri, amânarea aprobării proiectului de Ordonanţă de urgenţă întocmit de MFP, care impune înlocuirea actualelor case de marcat şi conectarea acestora la un server al ANAF.
"Solicităm refacerea acestui proiect, astfel încât să se autorizeze casele de marcat electronice, dar să nu fie impuse termene pentru implentarea lor", a spus Mihai Ionescu, menţionând: "Pe site-ul ANAF se operează o dată pe trimestru, iar oamenii de afaceri apar cu restanţe, imaginea lor fiind distorsionată doar pentru că fiscul nu are capacitatea să actualizeze informaţiile legate de obligaţiile fiscale ale contribuabillilor. Noi susţinem un astfel de proiect, dar întâi trebuie să faceţi curăţenie la ANAF".
Şi Cristian Pârvan este de părere că ANAF "nu este capabilă să ţină fişele fiscale la zi, dar doreşte conectarea tuturor tranzacţiilor comerciale la serverul său".
Domnia sa a i-a întrebat, ieri, pe reprezentanţii MFP, dacă, în lipsa unui studiu de impact, ministerul de resort este convins că are infrastructura informaţională, oamenii şi baza de date ca să gestioneze acest sistem.
În replică, Dan Manolescu a subliniat că România este printre ultimele ţări care folosesc case de marcat cu role de hârtie, restul statelor având case cu jurnal electronic.
"Avantajul este că nu va mai fi nevoie de stocarea rolelor martor, se va face economie de hârtie, plus că vom putea conecta aceste case de marcat la un server al ANAF, pentru depistarea fraudei şi evaziunii", a precizat domnul Manolescu, subliniind că proiectul va fi implementat în doi paşi - schimbarea caselor de marcat şi legarea lor la un server comun -, iniţiativa presupunând doar realizarea primei etape şi prezentând perspectiva celei de-a doua faze a proiectului.
Proiectul de ordonanţă prevede, printre altele, autorizarea de către Comisie numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, începând cu data de 1 iulie 2015; interzicerea comercializării aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă-jurnal, începând cu data de 1 octombrie 2015 şi obligaţia de utilizare doar a caselor de marcat cu jurnal electronic de către marii contribuabili, începând cu data de 1 ianuarie 2016 (numărul contribuabililor mari fiind de 1.311). Operatorii economici mijlocii (15.387) vor fi obligaţi să-şi schimbe casele de marcat de la 1 aprilie 2016, în timp ce micii contribuabili vor avea această obligaţie începând cu data de 1 august 2016.
"Nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a dispoziţiilor privind obligaţia de a asigura buna funcţionare a aparatelor, prin solicitarea la timp a efectuării operaţiunilor de service" va atrage amenzi cuprinse între 8.000 şi 10.000 de lei, potrivit notei de fundamentare a iniţiativei legislative. Aceasta arată că vânzarea de către distribuitorii autorizaţi a aparatelor de marcat electronice fiscale cu o altă configuraţie şi un alt domeniu de utilizare decât cele prevăzute în autorizaţia emisă potrivit dispoziţiilor legale vor fi amendaţi cu sume de la 2.000 la 4.000 de lei.
Impactul economic prevăzut este unul pozitiv şi se va manifesta prin reducerea evaziunii fiscale şi prin creşterea nivelului de fiscalizare şi asigurarea unei îmbunătăţiri a execuţiei veniturilor bugetare, mai arată documentul citat.
În prezent, aparatele utilizate în comerţul cu amănuntul şi serviciile către populaţie nu sunt dotate cu jurnale electronice şi generează inconvenienţe atât pentru utilizatori, cât şi pentru administraţia fiscală, susţin iniţiatorii proiectului.
Printre altele, aceştia subliniază, în nota de fundamentare, că, după implementarea noilor reglementări, în timp de un an economia rezultată din tipărirea rolei-jurnal va fi de 150 de euro.
Documentul citat mai precizează: "Autorizarea caselor de marcat cu jurnal electronic securizat va crea o serie de avantaje atât utilizatorilor şi mediului înconjurator, cât şi administraţiei fiscale, cum ar fi: reducerea costurilor unui operator economic pentru un singur aparat cu aproximativ 145 euro/anual, întrucât o memorie cu o capacitate de 2 GB, al cărei preţ este de aproximativ 4 euro, permite memorarea rolei jurnal pe timp de un an de zile, la un consum mediu pe un aparat de o rola pe zi; economia de hârtie, presupunând că în medie greutatea unei role de hârtie este de 80 gr, la un consum de o rolă jurnal pe zi rezultă că într-un an se consumă pentru fiecare aparat aproximativ 30 kg de hârtie. Dacă în momentul de faţă există în exploatare aproximativ 900.000 case de marcat, se poate estima o economie de 27.000 tone de hârtie; informaţia din rola-jurnal fiind conţinută într-un fişier electronic securizat poate fi accesată ori de câte ori se doreşte şi poate fi prelucrată sau utilizată în sisteme informatice în vederea unor raportări sau controale în timp real".
1. Cum sa nu aiba acces la tranzactiile bancare
(mesaj trimis de sandu în data de 09.12.2014, 08:55)
Parvan asta este un tampit de care m-am saturat. Pentru ce sa platim fiscul daca nu sa lupte impotriva acestor evazionisti ? In ce tara din lume fiscul nu are acces IN TIMP REAL la tranzactii? Cum crede Parvan ca IRS -ul american controleaza firmele?. Asa zisii nostri oameni de afaceri, s-au invatat pe vremea lui Blejnar sa faca joc de glezne in penumbra.De unde prezumtiile de vinovatie ale institutiilor statului in fata preacinstitilor oameni de afaceri?. Au furat destul, e timpul sa isi scoata afacerile la lumina sau sa le inchida si sa se duca sa se odihneasca pe caosta de Azur.
1.1. Nu ai citit cu atentie (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 09.12.2014, 11:36)
Este vorba ca fiscul sa primeasca (ca un newsletter, automat) toate rulajele efectuate prin sistemul bancar. Acum au acces numai daca cer: "eu, fiscul, cer rulajele incriminatului Dan Voiculescu si a dependentilor sau".
De acum incolo, fiscul va primi automat si rulajele familiei basescu. Pare distractiv.
Niste ochi curiosi vor putea face minuni.
Eu sunt pentru. Fiscul va putea usor face niste interogari ale acestor baze de date cu cele ale proprietatilor sau impozitelor platite. Orice discrepanta ar duce la un control.
Deci diferenta consta in a cere informatii si a le avea in timp real (daca stii ce sa ceri) si a le avea pe toate, indiferent de criterii.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 09.12.2014, 11:45)
Erata: "si ale dependentilor"
2. fără titlu
(mesaj trimis de Wittmann în data de 09.12.2014, 09:33)
"Oamenii îşi vor deschide conturi în alte ţări"
” Mediul de afaceri nu vrea termene pentru implementarea caselor de marcat electronice”
Se pare ca mediul de afaceri are cam multe de ascuns...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.12.2014, 14:52)
numai toanta de la finante poate avea asemenea aberatii