MINISTERUL JUSTIŢIEI:  "Rămânem rezervaţi în ce priveşte reglementarea activităţii de lobby"

Ministerul Justiţiei este rezervat cu privire la reglementarea activităţilor de lobby printr-o lege-cadru, fiind adeptul modificării legislaţiei secundare, acolo unde este cazul, a declarat, ieri, Adrian Baboi-Stroe, secretar de stat în cadrul instituţiei.

Domnia sa a declarat ieri, la Public Affairs Summit 2016 - eveniment organizat de Asociaţia Registrului Român de Lobby - că susţine o asemenea opinie deoarece nu doreşte crearea de confuzii între conceptul de lobby şi traficul de influenţă: "Este un risc major, astfel că am preferat să nu deschidem poarta acestor riscuri. Preferăm să nu ni le asumăm şi rămânem rezervaţi în ce priveşte reglementarea acestei activităţi". "Ministerul Justiţiei a avut constant în ultimii 10 ani şi încă are o poziţie extrem de rezervată cu privire la necesitatea reglementării activităţii de lobby printr-o lege cadru", a mai spus Baboi-Stroe, adăugând: "În al doilea rând, nu vedem de ce statul trebuie să intervină în stabilirea regulilor unei profesii exercitate de entităţi private. Ministerul Justiţiei are un interes redus de a reglementa acest lucru".

Secretarul de stat a mai adăugat că este nevoie de îmbunătăţiri pentru asigurarea transparenţei deciziilor parlamentare, a agendei demnitarilor: "Este loc de mai multă transparenţă în agenda celor din ministere, iar acest lucru se poate face prin modificarea legislaţiei secundare".

• Cristian Pârvan: "Nu legii lobby-ului. Da registrului de lobby"

"Nu cred că este nevoie de o lege a lobby-ului, însă este nevoie de un registru de lobby, astfel vom şti cine cu ce temă s-a dus la o anumită instituţie", a precizat domnul Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Potrivit acestuia, România are nevoie să beneficieze de un registru al lobby-ului, pentru a se cunoaşte cine derulează campaniile de lobby care influenţează factorii de decizie, aşa cum există în Statele Unite: "În ţara noastră nu se cunoaşte cât a costat lobby-ul pentru legea antifumat, pentru legea silvică şi aşa mai departe. Lobby-ul este o activitate profesionistă în Uniunea Europeană, iar marile companii pun la dispoziţie specialişti pentru task-force-uri, iar apoi decidentul consultă toate părţile implicate şi abia apoi ia decizia pe care o consideră cea mai bună, în interesul cetăţenilor".

• Mihai Liseţchi: "Schimbarea de comportament ar trebui să înceapă cu instituţiile publice"

Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social este în discuţii cu reprezentanţii Guvernului privind posibilitatea ca, în viitor, stenogramele şedinţelor Cabinetului să fie făcute publice, a declarat, ieri, Mihai Liseţchi, secretar de stat: "Guvernul şi ministerele ar trebui să fie un exemplu pentru celelalte instituţii publice în ceea ce priveşte gradul de transparenţă. În ultima lună şi jumătate, am făcut mai multe demersuri cu privire la acest lucru şi am mers din minister în minister cu un mesaj de parteneriat, pentru a vedea cum am putea identifica cele mai reprezentative probleme. Unii propun o schimbare dramatică a legilor şi norme care să fie mai clare, iar alţii spun că legea este bună şi că avem o problemă de aplicabilitate".

Potrivit acestuia, s-a constat că există interpretări diferite ale legii şi ale normelor în cadrul instituţiilor, astfel că "trebuie făcut ceva pentru uniformizarea comportamentelor. Dacă exemplul este la guvern, este clar că şi restul instituţiilor publice vor merge spre aceeaşi direcţie. Totodată, schimbarea de comportament ar trebui să înceapă cu instituţiile publice şi abia apoi să avem pretenţii şi de la alţii".

• "Grupurile de cetăţeni sunt mai de succes"

Laura Florea, preşedinte la Asociaţia Registrului Român de Lobby, a prezentat în cadrul evenimentului o cercetare a London School of Economics din septembrie 2015, în care se care afirmă că, deşi se consideră că industria şi mediul de business au un succes foarte mare în lobby, nu este aşa - grupurile de cetăţeni sunt mult mai de succes. Domnia sa a precizat: "Business-ul nu se uită suficient de mult la opiniile cetăţeniilor, la ceea ce aşteaptă consumatorul. Suntem într-o piaţă în care acesta este mult mai implicat şi mult mai prezent, iar acest lucru obligă business-ul să se reconecteze la consumatori".

Un alt subiect atins de Laura Florea s-a referit la constatarea că activitatea lobby nu mai vizează doar relaţiile instituţionale: "Din simplu fapt că mergem şi ne întâlnim cu ministrul, cu şeful de partid, cu liderul de grup nu reiese că am şi rezolvat, automat, problema".

Domnia sa a mai prezentat un studiu din 2013, realizat în 20 de state membre. 9 din 10 respondenţi au fost de părere că, atunci când este etic şi transparent, lobby-ul ajută la dezvoltarea politicilor publice.