Oficialii greci s-au arătat dispuşi să ajungă la un compromis cu creditorii săi europeni, înaintea reuniunii de urgenţă programată pentru astăzi, în condiţiile în care cancelarul german Angela Merkel rămâne de neînduplecat în privinţa termenilor pachetului de salvare destinat Atenei.
Ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis, a afirmat ieri, în Parlamentul de la Atena, că guvernul nu intenţionează să denunţe actualul program de salvare, nici să lase bugetul să scape de sub control. Oficialul grec a mai spus că Grecia va aplica circa 70% din reformele deja incluse în actualul program de finanţare.
Una dintre concesiile guvernului este continuarea privatizării principalului port din Grecia, Pireu, după ce, anterior, liderii eleni anunţaseră că vânzarea va fi blocată.
Conform oficialilor de la Atena, această privatizare va fi anunţată de Yanis Varoufakis la reuniunea de urgenţă programată pentru astăzi.
Vânzarea unei participaţii de 67% din Autoritatea Portuară Pireu este una dintre cele mai mari tranzacţii prevăzute în planul de privatizare convenit de guvernul elen anterior cu troica creditorilor. Potrivit unor surse apropiate situaţiei, vânzarea portului ar putea aduce statului grec până la 800 de milioane de euro, iar ofertele angajante sunt aşteptate până la sfârşitul lunii martie.
Analiştii arată că Grecia a intrat în negocieri de pe o poziţie de forţă, dar a realizat că situaţia este mai gravă decât s-a aşteptat, astfel că se arată dispusă la compromisuri cu partenerii europeni.
Înaintea reuniunii de astăzi, oficialii eleni au încercat să atragă sprijin pentru o finanţare punte de 10 miliarde de euro, ca să câştige timp de negociere cu creditorii.
Berlinul nu este de acord să extindă asistenţa acordată Greciei, în lipsa unor condiţii. Angela Merkel a declarat luni, la Washington, că actualele programe de sprijin reprezintă baza discuţiilor cu Grecia.
"Aştept ca Grecia să vină cu o propunere viabilă şi atunci vom discuta", a subliniat Merkel.
Actualul program de sprijin destinat Greciei expiră la sfârşitul acestei luni, iar lipsa unui nou acord riscă să lase ţara fără finanţare. Datoria publică a Greciei este de circa 320 de miliarde de euro.
• Împrumut din altă sursă?
Grecia ar putea împrumuta fonduri din "altă sursă", dacă Guvernul nu va ajunge la un acord cu partenerii din zona euro, afirmă ministrul elen al apărării, Panos Kammenos, citat de publicaţia Ekathimerini.
"Noi vrem un acord cu partenerii europeni. Dar, dacă nu se va ajunge la un acord şi dacă Germania va rămâne de neclintit şi va vrea destrămarea Europei, atunci avem obligaţia să trecem la Planul B, care presupune să obţinem finanţare din altă sursă", a declarat Kammenos, adăugând că această sursă ar putea fi Statele Unite, China sau Rusia.
• Comisia Europeană are "aşteptări reduse" privind o înţelegere cu Grecia
Oficialii Comisiei Europene se arată pesimişti în legătură cu realizarea unui acord, astăzi, în privinţa Greciei.
"Aşteptările sunt reduse în ceea ce priveşte un acord final la reuniunea Eurogrup de mâine (astăzi - n.r.) sau la summit-ul european de joi", a afirmat Mina Andreeva, purtător de cuvânt al Executivului de la Bruxelles.
Oficialii zonei euro mai au prevăzută o reuniune la data de 16 februare, iar atunci, cel mai târziu, Grecia va trebui să ajungă la un acord cu creditorii săi pe marginea programului de ajutor. Uniunea Europeană vrea să convingă Grecia să ceară o prelungire a programului său.
Noul Executiv de la Atena nu vrea să respecte în totalitate planul de privatizare stabilit de guvernele anterioare cu creditorii, care conveniseră că, în acest an, vor fi vândute active în valoare de 2,8 miliarde de euro.
•
Randamentul obligaţiunilor elene a scăzut, ieri, pentru prima oară în ultimele cinci zile, investitorii fiind optimişti cu privire la un acord pentru susţinerea Greciei. Randamentul titlurilor greceşti de referinţă, cu maturitatea la zece ani, a scăzut cu 0,5 puncte procentuale, la 10,2%.
•
• Lazard: "Ştergerea a 100 miliarde euro din datoria Greciei - rezonabilă"
Ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei va permite ţării să-şi reducă povara conform ţintelor stabilite de creditorii internaţionali, este de părere Matthieu Pigasse, consilier al băncii de investiţii "Lazard". La 1 februarie, ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis, a ales "Lazard" pentru consultanţă privind datoria publică a Greciei.
În prezent, datoria Greciei reprezintă 175% din PIB, iar Pigasse susţine că un nivel de 120% din PIB în 2020 este un obiectiv care "arată rezonabil" şi îi permite efectiv Greciei să ajungă la un nivel sustenabil. În opinia sa, datoria poate fi anulată sau redusă, prin câteva metode. "Grecia este într-o situaţie periculoasă din punct de vedere financiar, într-o criză umanitară, aşa cum Europa nu a mai cunoscut de la al Doilea Război Mondial. Măsurile de austeritate impuse Greciei de reprezentanţii UE, BCE şi FMI au dus, într-adevăr, la un dezastru", a conchis Pigasse.
•
Moody's Investors Service a revizuit în scădere cu o treaptă ratingurile pe termen lung pentru cinci bănci din Grecia, toate calificativele fiind plasate sub revizuire, cu implicaţii negative. Ratingurile pentru depozitele şi datoriile "Piraeus Bank", "National Bank of Greece" şi "Alpha Bank" au fost retrogradate la "Caa2", de la "Caa1", iar cele ale "Eurobank Ergasias" şi "Attica Bank" - la "Caa3", de la "Caa2".
Măsura vine în urma deciziei Moody's din 6 februarie, de plasare sub revizuire, cu implicaţii negative, a ratingului suveran al Greciei ("Caa1").
Revizuirea în scădere a ratingurilor celor cinci bănci din Grecia este determinată de probabilitatea redusă a unui sprijin sistemic, conform agenţiei.