MINISTRUL ENERGIEI ANTON ANTON: "Exploatarea termocentralelor pe cărbune trebuie prelungită până în 2030"

Perioada de exploatare a termocentralelor pe cărbune existente ar trebui prelungită până în 2030, pentru a asigura o tranziţie suportabilă către o energie curată şi pentru a putea garanta securitatea aprovizionării cu energie, a declarat ministrul Energiei Anton Anton, în cadrul Consiliului Informal Energie, organizat în Linz (Austria), în perioada 17 - 19 septembrie.

Domnia sa a precizat, citat de Agerpres: "Pentru România, este îngrijorătoare perspectiva de excludere din piaţă a capacităţilor de producere bazate pe cărbunele autohton, prin creşterea preţului certificatelor de carbon. Considerăm că o astfel de abordare, pe termen mediu şi lung, poate crea mari probleme de adecvanţă a sistemului energetic naţional şi implicit va pune sub semnul întrebării securitatea energetică. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este şi trebuie să rămâ­nă o responsabilitate a guvernelor statelor membre. Pentru a asigura o tranziţie suportabilă către o energie curată şi pentru a putea garanta securitatea aprovizionării cu energie, mai ales a ţărilor care se bazează într-o măsură semnificativă pe cărbune, este necesară prelungirea cel puţin până în 2030 a perioadei de exploatare a termocentralelor pe cărbune existente".

Ministrul de resort a vorbit şi despre specificul rezervelor strategice care nu se pot supune regulilor de piaţă, aces­tea funcţionând numai în situaţii excepţionale şi pe durate limitate.

În cadrul evenimentului din Linz, preşedinţia austriacă a lansat Iniţiativa Hidrogen, invitând statele membre să se alăture acestui demers, care va conduce la dezvoltarea de tehnologii prin care să se asigure o mai bună integrare a energiei regenerabile în reţelele electrice, precum şi la utilizarea hidrogenului regenerabil în transport, stocare şi industrie. Documentul propune dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniul tehnologiei utilizării hidrogenului, precum şi întărirea colaborării regionale şi multilaterale pentru schimb de expertiză tehnologică şi pentru cele mai bune practici în domeniu.

În acest context, ministrul român al Energiei Anton Anton, semnatar al Declaraţiei Iniţiativei pentru Hidrogen, a punctat faptul că dezvoltarea pieţei europene de energie "este mai greu de realizat fără o piaţă de stocare a acesteia": "Europa are nevoie de noi tehnologii şi metode de stocare a energiei electrice, o condiţie importantă pentru securitatea energetică a continentului. Dezvoltarea pieţei europene de energie este mai greu de realizat fără o piaţă de stocare a acesteia. Hidrogenul este una dintre soluţiile promiţătoare fiind, totodată, o metodă nepoluantă de stocare a energiei. Îmi doresc ca această iniţiativă să devină mult mai clară în ceea ce priveşte oportunităţile pe care le deschide pentru mediul academic şi pentru institutele de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen".

Prin semnarea acestei propuneri, România se angajează să continue implicarea în sectorul cercetării şi inovării în ceea ce priveşte utilizarea hidrogenului ca sursă de energie în viitor. Tehnologiile de utilizare a hidrogenului regenerabil pot fi folosite în domeniul stocării de energie electrică, a combustibililor în transporturi şi în industrie.