MINISTRUL TRANSPORTURILOR CONFIRMĂ CĂ A DEMIS CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE TAROM PENTRU A-L PĂSTRA PE HEINZMANN? Mănescu: "Heinzmann rămâne şef la Tarom"

Christian Heinzmann va rămâne directorul general al companiei Tarom, după cum a declarat, ieri, ministrul Transporturilor Ramona Mănescu.

Potrivit oficialului MT, Consiliul de Administraţie (CA) al societăţii de stat urmează să anuleze actul adiţional prin care mandatul belgianului a fost redus, în vară, de la patru ani la un an.

"Atât timp cât noul CA are mandat să anuleze acel act adiţional care a fost făcut fără a respecta statutul şi prevederile legale, domnul Heinzmann va rămâne. Nu are niciun sens să recrutăm un alt manager în acest moment", a afirmat Ramona Mănescu, citată de Mediafax, precizând că, în aceste condiţii, anunţurile de recrutare publicate de fostul CA nu mai sunt valabile.

Tarom demarase procedura în vederea recrutării unui număr de patru manageri, pentru poziţiile de director general (CEO), financiar (CFO), de operaţiuni (COO) şi comercial (CCO).

În urma declaraţiilor Ramonei Mănescu de ieri, Ministerul Transporturilor pare să confirme spusele unora dintre foştii membri ai CA, potrivit cărora conducerea MT a revocat întreg Consiliul de Administraţie pentru a-l păstra în funcţie de Christian Heinzmann.

Sursele citate ne-au spus că reprezentanţii MT ar fi impus în mai multe rânduri CA-ului de la Tarom prelungirea mandatului lui Heinzmann, ca urmare a unor presiuni pe care ambasadele Olandei, Belgiei şi Marii Britanii le-ar fi făcut asupra Ministerului Transporturilor, pentru aceeaşi cauză.

Dan Pascariu, fostul preşedinte al CA, ne-a precizat, în cadrul unui interviu, că cei trei ambasadori au avut întâlniri şi cu foştii membrii ai Consiliului de Administraţie, asupra cărora au făcut presiuni pentru menţinerea lui Christian Heinzmann în funcţia de director general al Tarom.

Mandatul managerului privat ar fi urmat să expire în data de 19 noiembrie, acesta fiind redus, cu câteva luni în urmă, de la patru ani la un an.

În iunie, Christian Heinzmann susţinea că a fost obligat să semneze un document, la solicitarea lui Dan Pascariu, preşedinte al Consiliului de Administraţie la acea vreme, care prevedea, printre altele, că durata mandatului său a fost redusă de la patru ani la un an.

În replică, Dan Pascariu afirma, atunci, că existau mai multe nemulţumiri la adresa activităţii lui Heinzmann, iar reducerea duratei mandatului a fost o concluzie la care s-a ajuns de comun acord.

În cadrul unei Adunări Generale a Acţionarilor (AGA) care a avut loc recent, MT i-a revocat din funcţie pe toţi membrii CA de la Tarom - Dan Pascariu, Valentin Macec, Ciprian Lăduncă, Marius Ghenea şi Dumitru Prunariu -, după ce Nicolae Demetriade şi-a dat demisia din funcţia de director executiv al companiei de zbor.

Potrivit unui anunţ al ministerului de resort, reprezentanţii Tarom proaspăt destituiţi ar fi încălcat statutul companiei în momentul în care au decis reducerea mandatului lui Christian Heinzmann.

Noul Consiliu de Administraţie numit de Ministerul Transporturilor este alcătuit din Dante Stein - consilier al primului ministru, Manuel Donescu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Florin Luca - consultant strategie bancară, Bogdan Speteanu - directorul general al BCR Leasing şi Răzvan Filipescu - preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, urmând să fie aleşi încă doi membri.

Ieri, Ramona Mănescu a spus că Heinzmann va fi ajutat să implementeze planul de management împreună cu noul CA.

• Tarom ar putea deveni operator low-cost

Compania Tarom analizează două alternative de dezvoltare - fie accesarea de noi pieţe, cum ar fi cele din Asia, fie îndreptarea spre zona de low-cost, potrivit lui George Marin, vicepreşedinte business strategy în cadrul societăţii.

Acesta a precizat că Tarom a trebuit să revizuiască modelul de operare din cauza concurenţei, subliniind: "Presiunea venită din partea concurenţei şi a transportatorilor de tip low cost este fantastică. Tarom trebuie să concureze pe piaţă cu alte 38 de companii aeriene, fiind cea mai crâncenă competiţie pe care a întâlnit-o în istoria sa".

Analiza la care lucrează compania are ca termen sfârşitul acestui an, iar, în condiţiile în care Tarom va lua o decizie privind modelul de operare, flota va urma acest model, operând pe tipurile de avioane necesare.

În urma unor critici venite din partea unui reprezentant al companiei faţă de posibilitatea ca Tarom să devină un operator de zbor low-cost, subliniind că acest lucru ar însemna o ştirbire a demnităţii societăţii şi o mare greşeală, George Marin a precizat: "În momentul de faţă, nu luăm în considerare o apropiere de modelul low cost din foarte multe considerente. (...) În momentul de faţă, nu putem ajunge în zona de costuri necesară pentru a fi competitivi pe acest segment. Căutăm soluţii de scădere a costurilor pe măsura posibilităţilor, dar în acelaşi timp de accesare a unor noi valuri de venituri prin accesarea de noi pieţe. Deci, în momentul de faţă, nu considerăm foarte serios apropierea de modelul de operare de tip low-cost".

• Ramona Mănescu: "Sunt prea multe tipuri de avioane, care creează costuri foarte mari şi profit aproape deloc"

Obiectivele Tarom pentru perioada următoare vizează schimbarea flotei şi creşterea numărului curselor interne şi regionale, potrivit Ramonei Mănescu.

"Pentru asta sigur că va trebui să avem discuţii cu toate companiile care au făcut deja oferte. Toţi au făcut oferte. Airbus, Boeing, ATR, Bombardier, Embraer. Se va face o analiză de către managementul executiv şi de către CA (...) Toată lumea a fost de acord că trebuie unificată flota. Sunt prea multe tipuri de avioane, care creează costuri foarte mari şi profit aproape deloc", a spus ministrul de resort.

Potrivit doamnei Mănescu, în curând, Ministerul Transporturilor va aproba master planul general de transport: "În acest master plan, pentru perioada 2014-2020, veţi vedea că există proiecte pentru acest domeniu în valoare de 1,12 miliarde euro, ceea ce înseamnă destul de mult, poate nu atât cât ne dorim, pentru a revigora această componentă. Banii vor veni din fonduri europene şi vor fi destinaţi dezvoltării infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Henri Coandă, la Cluj, Iaşi, Constanţa, Tulcea şi Baia Mare. Acestea sunt aeroporturile care sunt deja în proiect".

În perioada menţionată, vor avea prioritate la finanţare aeroporturile incluse în reţeaua centrală şi globală TEN-T, unde se regăsesc în prezent 12 din cele 16 aerogări din România.

Potrivit oficialului, până în prezent, câteva aeroporturi au reuşit deja să obţină finanţări UE, printre acestea regăsindu-se unităţile de profil din Suceava şi Constanţa. În procedura de evaluare pe actualul sistem POS-T se regăsesc proiecte de investiţii pentru aeroporturile din Iaşi, Craiova şi Oradea.

Industria transporturilor aeriene din Europa şi din România s-a confruntat cu o serie de dificultăţi economice, începând din 2008, iar evoluţia ultimilor ani permite "un optimism moderat", a mai spus Ramona Mănescu.