MIRCEA URSACHE, ASF:  "Piaţa de capital nu poate trece în categoria celor emergente, fără ajutorul statului"

Piaţa de capital din România, catalogată în prezent drept piaţă de frontieră, nu poate trece în categoria celor emergente fără listarea unor companii importante deţinute de Statul Român, a precizat Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), în cadrul unei conferinţe de specialitate organizată de Finmedia.

Domnul Ursache a declarat: "Fără participarea statului, în calitate de emitent, în piaţa de capital românească nu se va putea crea lichiditatea necesară pentru a obţine statutul de piaţă emergentă, acesta fiind ultimul criteriu pe care România îl mai are de îndeplinit, în vederea satisfacerii cerinţelor celor două agenţii de rating (n.r. FTSE Russel şi MSCI) ce clasifică statele. Aici nu mă refer doar la Hidroelectrica, ci şi la Salrom, Aeroporturi Bucureşti, şi altele. De asemenea, listările companiilor private vor continua, la fel şi emisiunile de obligaţiuni".

Potrivit oficialului ASF, anul 2018 este decisiv pentru România în vederea ocupării locului liber lăsat anul trecut de Polonia, în categoria pieţelor emergente, ca urmare a trecerii acesteia la statutul de piaţă dezvoltată.

Totodată, oficialul ASF a subliniat că, în contextul noii arhitecturi europene a pieţei de capital, constituirea unei Contrapărţi Centrale regionale în România este o prioritate imediată. De asemenea, domnia sa a subliniat că necesitatea pieţei unice de capital derivă din faptul că, la nivel european, libera circulaţie a capitalului este, încă, un obiectiv pe care Uniunea Europeană se străduieşte să-l atingă.

Mircea Ursache a spus: "Prima condiţie pentru consolidarea pieţei europene este legată de înfiinţarea de alianţe regionale ale burselor de valori. Îmi doresc ca Bursa de Valori Bucureşti să fie o bursă regională. Îmi doresc ca viitoarea Contraparte Centrală, care se va constitui în România, cu sprijinul unor organisme financiare europene, inclusiv al BERD (n.r. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvolatare), dar şi al Ministerului de Finanţe, al Băncii Naţionale a României şi al marilor entităţi din piaţă, să fie o instituţie regională. Aceasta este o prioritate imediată, fără de care povestea derivatelor în România trebuie uitată".

• Mircea Ursache: "Principalul avantaj al uniunii financiare europene este supravegherea uniformizată"

Potrivit domnului Ursache, finalizarea uniunii financiare europene, care a început cu uniunea bancară şi se continuă cu cea a pieţei de capital, vine în contextul în care activităţile financiare transfrontaliere sunt tot mai numeroase neavând, încă, o supraveghere şi o reglementare unitară.

Oficialul ASF a apreciat: "În opinia mea, avantajul cel mai mare din această uniune va fi dat de supravegherea consolidată. Este unul din domeniile care, de-a lungul timpului, a suferit foarte mult ca urmare a unui anume tip de supraveghere. Toate cazurile pe care le cunoaşteţi în timp, în istorie, în piaţa de capital şi care au ajuns până în zona cercetărilor penale, au arătat că competenţele de care dispun autorităţile naţionale în materia supravegherii trebuie consolidate, uniformizate la nivel european".

Potrivit domnului Ursache, la nivel european, trebuie să existe un circuit informatic care presupune transmiterea directă către ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe) a tuturor datelor privind tranzacţiile directe ale participanţilor din piaţă. Astfel, ESMA va deveni un centru de investigare pentru cazurile de abuz de piaţă având componentă transfrontalieră, a precizat Mircea Ursache.

Oficialul ASF a mai spus: "Cred că integrarea financiară mai are un efect, dacă noi vom înţelege să o aplicăm în folosul nostru. Aici mă refer la extinderea canalelor de contagiune între statele membre ale Uniunii în cazul unor şocuri negative.

Acesta este motivul pentru care, în cadrul organismului european (n.r. ESMA), am fost parte la toate iniţiativele, pentru a elimina oricare din barierele care mai există în piaţa de capital românească.

Ultima redută pe care o mai avem de cucerit în eliminarea barierelor este reprezentată de Legea Fondurilor Alternative de Investiţii. În momentul de faţă, aceasta nu este promovată la nivelul decidentului, în Parlament, pentru simplul motiv că legea instrumentelor financiare, MiFID II, nu a parcurs încă etapele parlamentare înainte de promulgare".

În contextul implementării MiFID II, vicepreşedintele ASF a mai precizat că se vor opera schimbări în ceea ce priveşte activitatea de supraveghere a firmelor de investiţii.

Mircea Ursache a spus: "În momentul de faţă, avem de aplicat Directiva nr. 36 din 2013 (n.r. a Parlamentului European şi a Consiliului) şi regulamentul aferent. Este un pachet legislativ nou care, în principiu, simplifică normele prudenţiale. Mai mult decât atât, reclasifică firmele de investiţii. De exemplu, firmele de investiţii de importanţă sistemică vor primi statutul de instituţie de credit, prin modificarea definiţiei instituţiilor de credit, prevăzută în momentul de faţă de Regulamentul European nr. 575/2013.

Celorlalte firme de investiţii financiare, având praguri de capital de 750.000 de euro şi 150.000 de euro, le sunt aplicabile cerinţe prudenţiale noi, iar în cazul celor mici, cu capitaluri sub 150.000 de euro, activităţile permise vor fi minimale".

Totodată, Mircea Ursache a precizat că forma actului normativ care a fost promulgată în Senat, privind Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), prevede ca acesta să fie un fond alternativ de investiţii, ce va beneficia de un sistem dual de conducere, având Consiliu de Supraveghere, respectiv un Directorat. Potrivit vicepreşedintelui ASF, toate cele 27 de companii incluse în portofoliul fondului sunt entităţi care au înregistrat profit în ultimii trei ani.

"Din punctul meu de vedere nu sunt probleme cu derogarea de la legea pieţei de capital cu privire la transferul direct al participaţiilor avute de Ministere la companii către Fondul Suveran. Se poate face aşa cum s-a procedat şi în cazul Fondului Proprietatea", a mai spus domnul Ursache.

Totodată, acesta va avea o perioadă de graţie de 18 luni, pentru stabilirea politicilor investiţionale, a mai precizat oficialul ASF.

Intenţia  autorităţilor române de a înfiinţa FSDI porneşte de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia.  Obiectivul său constă în dezvoltarea economică prin investiţii în infrastructură şi companii strategice, întărirea rolului activ al statului prin administrarea adecvată a participaţiilor minoritare şi obţinerea de lichidităţi din emisiunea de obligaţiuni, valorificarea anumitor active, dividende şi alte surse atrase în proiectele de investiţii.