MITINGUL PENTRU SUSŢINEREA GUVERNULUI ARE NEVOIE DE SLOGANURI NOI: Jos dobânzile!, Jos realitatea!

Mitingul anunţat de PSD, unde sunt aşteptaţi sute de mii de membri şi simpatizanţi ai partidelor din coaliţia de la guvernare, ar trebui, probabil, să-şi schimbe, din nou, obiectivul.

Iniţial a fost "familia tradiţională", acum este "protestul faţă de acţiunile din justiţie" sau pentru democraţie. Din nefericire pentru "autorităţile noastre", prezente şi trecute, subiectele acestor "manifestări populare" sunt insignifiante faţă de ceea ce ne rezervă viitorul destul de apropiat, mai ales când nu "autorităţile" sunt cele care plătesc greşelile grave de politică economică.

Promisiunile guvernelor PSD/ ALDE au pornit de la premisa că nu vor exista creşteri insurmontabile ale costurilor de finanţare ale deficitului bugetar, iar creşterile de venituri din sectorul public vor putea fi acoperite, măcar până când economia va "decola" pentru a le susţine.

Din păcate, se pare că "aleşii" noştri nu au "citit" cum trebuie parabola baronului Munchausen, care a reuşit să scape dintr-o mlaştină trăgându-se de păr.

Realitatea este mult mai prozaică, iar astfel de fantezii trebuie plătite. Tocmai de aceea, mitingul anunţat ar trebui să-şi schimbe radical obiectivul şi ar trebui să se desfăşoare sub sloganuri precum "Jos dobânzile!" şi "Jos realitatea!".

De ce? Pentru că în realitate dobânzile cresc şi banii sunt tot mai puţini pentru îndeplinirea tuturor promisiunilor şi "mersul până la capăt".

Când a publicat programul indicativ de emisiuni de titluri de stat pe anul 2018, guvernul a arătat că intenţionează să împrumute 48 - 50 de miliarde de lei de pe piaţa internă, aceeaşi sumă ca în 2017.

Programele trimestriale de emisiune din 2017 arătau că intenţia de împrumut s-a redus ulterior la intervalul 39 - 47 miliarde de lei.

Datele de la BNR, privind operaţiunile de pe piaţa primară a titlurilor de stat, arată că din suma totală programată pentru 2017, de 47,245 miliarde de lei, s-au atras surse de finanţare de numai 39,83 miliarde, adică 84,3%.

Neîndeplinirea programului a fost determinată de creşterea accelerată a costurilor de finanţare în ultimul trimestru din 2017, care a avut ca efect şi numărul record, 16, de licitaţii eşuate.

În primele cinci luni ale anului curent, numărul licitaţiilor eşuate a ajuns deja la 10, iar sumele atrase efectiv reprezintă doar 75% din totalul sumelor programate.

Pentru primele 5 luni ale anului, împrumuturile totale prin emisiuni de obligaţiuni în lei pe piaţa internă au fost programate la 20,035 miliarde. Realitatea? S-au atras de la bănci doar 15,02 miliarde de lei, în condiţiile unei divergenţe tot mai mari între "plan" şi situaţia de pe piaţă (vezi graficul 1).

Scăderea programului de emisiune nu a reuşit să urmărească declinul accentuat al cererii pentru titlurile de stat. Conform datelor de la BNR, valoarea emisiunilor de pe piaţa primară a fost de circa 1,9 miliarde de lei în luna mai 2018, cu peste 50% sub nivelul programat, de 3,835 miliarde de lei, după emisiuni programate de 4,94 miliarde de lei în prima lună a anului curent şi fonduri efectiv atrase de 3,42 miliarde.

Dobânzile cerute pentru obligaţiunile de 6 şi de 12 luni au crescut cu peste 26% de la începutul anului până la sfârşitul lunii trecute şi au ajuns la 2,75%, respectiv 2,95%, în timp ce dobânzile pentru maturitatea de 10 ani au crescut cu 12%, până la 4,94% (vezi graficul 2).

Primele două zile de tranzacţionare din iunie 2018 au adus noi creşteri ale costurilor de finanţare, care au ajuns la 3% pentru maturitatea de 1 an, aproape 4% pentru cea de 3 ani şi 5%, cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani, pentru obligaţiunile cu maturitatea de 10 ani.

Guvernul a reuşit această "performanţă" pe fondul unei creşteri cu 11,8% a veniturilor în primele 4 luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile unei creşteri cu 21,5% a cheltuielilor.

Mai mult, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 56,2% în primele patru luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 5,06 miliarde de lei.

Un excedent bugetar de 0,16% din PIB în primele 4 luni din 2017, respectiv 1,355 miliarde de lei, s-a transformat într-un deficit de 0,65% în 2018, adică 6,054 miliarde de lei.

Cu toate că resursele financiare atrase de la bănci sunt mai puţine şi mai scumpe, guvernul a anunţat zilele trecute o nouă măsură: creditele pentru dezvoltarea personală.

La prima vedere, acestea nu par să aibă un impact direct asupra bugetului, fiind garanţii pentru creditele acordate de bănci, garanţii care intră în categoria aşa-numitelor datorii contingente.

În acest fel, guvernul "beneficiază" de ceea ce Profit.ro scrie că este "o scamatorie contabilă permisă de UE". Iluzia funcţionează doar dacă guvernul nu trebuie să plătească restanţele debitorilor sau reuşeşte să recupereze integral sumele corespunzătoare nivelului garanţiei.

Din punct de vedere al impactului bugetar, programul Prima Casă intră tot în categoria "scamatoriilor" care nu conduc la creşterea imediată a datoriei publice. Din păcate, creditele pentru dezvoltarea personală sunt mai "toxice" pentru buget, prin impactul direct asupra cheltuielilor, deoarece statul trebuie să plătească lunar dobânzi, astfel încât debitorii să se "bucure" de dobânda zero promisă.

În acest context, am asistat la un debut "fulminant" al împrumuturilor guvernamentale în iunie 2018. Prima licitaţie, pentru ISIN-ul RO1624DBN027, cu maturitatea în aprilie 2024, a atras oferte de 410 milioane de lei, în condiţiile în care suma programată a fost de 500 de milioane, iar suma efectiv împrumutată a fost de 231 de milioane, la un randament de 4,78%.

Obligaţiunile RO1624DBN027 au un cupon de 3,25%, iar ultima licitaţie pentru acest titlu, din 9 mai 2018, a eşuat. La licitaţia anterioară, din 16 aprilie 2018, s-au atras doar 300 de milioane din cele 575 de milioane programate, la un randament de 4,18%.

Trebuie să recunoaştem faptul că avansul randamentului cu 60 de puncte de bază în mai puţin de două luni reprezintă o "performanţă" notabilă.

Guvernul trebuie să explice acum susţinătorilor săi şi tuturor cetăţenilor, poate chiar prin vocea premierului Dăncilă, cum influenţează dinamica dobânzilor perspectivele economice ale României şi cât de "binecuvântaţi" suntem să plătim toate inepţiile economice, care se acumulează de aproape trei decenii şi se apropie vertiginos de nota de plată finală.