MOTIVARE CCR: DNA nu avea competenţa să facă cercetări penale privind oportunitatea şi legalitatea OUG 13/2017

Actualizare 14:27 Atanasiu: "Dacă CCR spune că este un conflict de interese nu înseamnă că şefii instituţiilor trebuie să plece"

Prim-vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal, Teodor Atanasiu, a declarat astăzi că, atunci când Curtea Constituţională a României spune că există un conflict între anumite instituţii, şefii acestora nu trebuie să plece, ci să "corecteze" lucrurile, în conformitate cu Constituţia.

Atanasiu a spus, potrivit Agerpres: "Eu cred că aşa cum domnul Tăriceanu nu a plecat când CCR a identificat un conflict de interese între Senatul României şi DNA, acum un an şi jumătate, când refuza să pună la dispoziţia Procuraturii documente ale Senatului privind votul pentru sau împotriva ridicării imunităţii domnului deputat Şova, aşa nu trebuie să plece nici şefa DNA sau procurorul general. Deci, CCR spune dacă este un conflict de interese sau nu între instituţii, asta nu înseamnă că şefii instituţiilor trebuie să plece. Nu, ei trebuie să corecteze ca să dispară acel conflict de interese şi lucrurile să decurgă în conformitate cu Constituţia. (...) Adică, Lazăr nu poate să spună «să plece Tăriceanu», dar Tăriceanu poate să spună «să plece Lazăr»".

La rândul său, vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal Mihai Voicu a opinat că partidele politice nu ar trebui să-şi dea cu părerea despre lucruri care, din punct de vedere constituţional, nu le privesc.

Voicu a susţinut: "Aş vrea să vă dau exemplu foarte simplu: dacă domnul Lazăr sau doamna Kovesi ar face o conferinţă de presă şi ar spune: «Eu cred că domnul X, de la partidul politic Y, ar trebui să demisioneze», am fi foarte revoltaţi şi pe bună dreptate. Nu cred că partidele politice ar trebui să-şi dea cu părerea despre lucruri care, din punct de vedere constituţional, nu le privesc. Există CSM, există Inspecţie Judiciară, sistemul judiciar este un sistem care, prin intermediul acestor organisme, se poate autoregla şi autocenzura, dar nu e treaba partidelor politice să spună cine trebuie să fie sau cine nu trebuie să fie într-una din aceste funcţii".

(M.I.)

--------

Actualizare 13:35 AMR: "Independenţa să fie independenţă, dar nu mai mult de atât"

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) consideră că, după ce Curtea Constituţională a motivat decizia prin care a constatat existenţa unui conflict juridic între DNA şi Guvern, este nevoie de o analiză aprofundată la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, cu stabilirea unor concluzii care să poată fi transpuse şi în Legile Justiţiei, astfel încât "independenţa să fie independenţă, dar nu mai mult de atât, indiferent despre care putere în stat vorbim".

AMR arată că, potrivit Curţii Constituţionale a României (CCR), din datele dosarului penal în care erau anchetate legalitatea şi oportunitatea OUG 13 rezultă că, la momentul sesizării DNA, în denunţ nu exista nicio faptă de competenţa acesteia, "ci a fost adăugată numai în completarea denunţului - a doua zi -, fiind cuprinsă în ordonanţa de începere a urmăririi penale, precum şi că, ulterior, în ziua în care a dat o ordonanţă de extindere a urmăririi penale, pentru alte trei infracţiuni din care niciuna nu era de competenţa DNA, procurorul a dispus şi declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, «tocmai pentru că nu era îndrituit să efectueze urmărirea penală» (nici pentru infracţiunile cu privire la care de-abia dispusese extinderea urmăririi penale)".

Reprezentanţii AMR susţin că, în urma motivării deciziei CCR, este nevoie de o analiză detaliată la nivelul CSM, transmite News.ro.

AMR precizează: "Ar trebui acest conflict juridic de natură constituţională să ne pună întrebări serioase despre problemele din interiorul sistemului? În primul rând, să recunoaştem că nu-i deajuns să rămânem la nivel de întrebări, ci trebuie să dăm răspunsuri, după cum nu-i de ajuns să găsim răspunsuri dacă nu le punem în aplicare. Iar pentru asta este nevoie, cu prioritate, de o analiză aprofundată, detaliată, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, cu stabilirea unor concluzii concrete care să poată fi transpuse şi în Legile Justiţiei (tocmai aflate în lucru), aşa încât independenţa să fie independenţă, dar nu mai mult de atât, indiferent despre care putere în stat vorbim".

(M.I.)

--------

Curtea Constituţională (CCR) arată în motivarea deciziei prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Guvern, că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

În motivarea deciziei prin care CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parchetul General - DNA şi Guvern, citată de News.ro, se arată: "În ceea ce priveşte Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcția Națională Anticorupție, conduita conformă Constituţiei transpare din cele statuate mai sus, şi anume exercitarea competenţelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat şi, deci, abţinerea de la orice acţiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuţiile altei autorităţi publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor".

Judecătorii CCR spun că anchetarea emiterii OUG 13 de către procurori "echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar îșI arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale".

Mai mult, arată CCR în motivarea deciziei, acțiunea Ministerului Public "creează o presiune asupra membrilor Guvernului" care afectează buna funcționare a acestei autorități, consecinţa fiind descurajarea sau intimidarea legiuitorului delegat (Guvernului - n.red.) de a-și exercita atribuțiile constituționale.

Judecătorii CCR mai explică, în cadrul deciziei: "Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcționari publici, secretari de stat și miniștri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea de cercetare penală și de formularea unor viitoare acuzații care pot determina incidența răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor".

Curtea Constituţională a decis, pe 27 februarie, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Singurul judecător care a făcut opinie separată la această decizie a fost Livia Stanciu.