MOTIVARE CCR: Kovesi a încălcat autoritatea Parlamentului prin refuzul de a se prezenta la comisia de anchetă

Curtea Constituţională (CCR) susţine în motivarea deciziei prin care o obligă pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi să se prezinte în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 că aceasta a încălcat autoritatea Parlamentului.

"Curtea constată că, prin refuzul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial și de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale, sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare", se arată în motivarea CCR, potrivit news.ro.

Cei cinci judecători care consideră acest lucru - Valer Dorneanu, Daniel Morar, Attila Varga, Marian Enache, Mona Pivniceru - îşi motivează decizia prin faptul că o persoană invitată în faţa unei comisii parlamentare de anchetă trebuie să dea dovadă de bună-credinţă şi să adopte "un comportament activ, pozitiv", în caz contrar atitudinea sa poate fi calificată drept potrivnică aflării adevărului şi poate constitui obiect de sesizare a organelor de urmărire penală.

Faptul că Laura Codruţa Kovesi a refuzat să se prezintă în faţa comisiei de anchetă privind prezidenţialele din 2009 a creat un blocaj în activitatea comisiei, mai susţin cei cinci judecători.

"În condițiile în care persoana invitată să participe la ședințele comisiei de anchetă este o persoană care reprezintă, în virtutea funcţiei sale de conducere, o autoritate publică care nu se află sub control parlamentar - Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în aplicarea principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, aceasta are obligaţia să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare", mai arată aceştia.

"Prin conduita sa, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului - Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea în seara zilei de 6 decembrie 2009, dată la care s-a desfășurat scrutinul național pentru alegerea Președintelui României, alături de alte persoane care dețineau funcții publice - directorul Serviciului Român de Informații, directorul adjunct al Serviciului Român de Informații și senatori, în locuința domnului senator Gabriel Oprea) care, dacă s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ în plan social, politic și juridic, prezervând, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate", mai arată cei cinci judecători în motivarea deciziei lor.

Trei judecători constituţionali au votat însă împotriva obligării şefei DNA de a se prezenta în faţa comisiei parlamentare de anchetă, motivând că acest lucru încalcă jurisprudenţa CCR şi explicând o instituţie care i-ar pretinde unei persoane să facă declaraţii pe care nu le doreşte s-ar situa în afara exerciţiului competenţei sale legitime în raporturile cu persoana respectivă.

• Livia Stanciu (CCR): "Comisia specială de anchetă parlamentară s-a plasat în afara Constituţiei"

Judecătorul Livia Stanciu consideră, într-o opinie separată, că au existat încălcări ale Constituţiei în ceea ce priveşte constituirea şi funcţionarea Comisiei speciale de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, potrivit motivării deciziei Curţii Constituţionale a României din 3 octombrie, prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, generat de refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta la audieri.

"Prin atribuţiile şi procedurile urmate, Comisia specială de anchetă parlamentară s-a plasat în afara Constituţiei, hotărârea de înfiinţare a acesteia contravenind, prin conţinutul său normativ, Legii fundamentale şi normelor statului de drept consacrate prin Constituţie. (...) Comisia specială de anchetă parlamentară nu se putea substitui activităţii ce se derulează în cadrul unei anchete penale efectuate de parchet, anchetă care a stabilit (...) că, din coroborarea probelor administrate, nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/iniţiat de către persoanele nominalizate acte/acţiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal", se arată în opinia separată.

Livia Stanciu susţine, invocând o decizie anterioară a CCR, că Laura Codruţa Kovesi nu putea fi invitată pentru a fi audiată în comisie în calitatea sa de magistrat, ci doar în calitate de cetăţean al României.

"Doamna Laura Codruţa Kovesi nu putea fi invitată (...) nici în virtutea calităţii pe care aceasta o deţinuse în anul 2009, dată la care a avut loc evenimentul investigat, şi nici în virtutea calităţii de procuror şef al DNA, pentru că invitaţia în astfel de calităţi a reprezentanţilor unor autorităţi publice ce nu se află sub control parlamentar trebuie să se circumscrie (...) 'lămuririi unor chestiuni de interes public ce vizează problemele sistemice cu care aceste instituţii se confruntă (...)' şi nu pentru lămurirea unor chestiuni legate de suspiciuni referitoare la o eventuală implicare într-un proces electoral în desfăşurare a reprezentanţilor unor astfel de autorităţi publice, acest gen de verificări făcând obiectul doar a unei anchete penale a procurorului - ceea ce s-a şi realizat în cauză de către parchet - şi nu a unei anchete parlamentare", precizează Livia Stanciu, potrivit Agerpres.

În opinia sa, CCR ar fi trebuit să constate că nu a existat un conflict de natură constituţională generat de refuzul Laurei Codruţa Kovesi, în calitate de cetăţean, de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial.

Opinii separate au mai avut judecătorii constituţionali Mircea Ştefan Minea şi Simona-Maya Teodoroiu.

Mircea Ştefan Minea a apreciat că nu poate fi stabilită nicio legătură între presupuse fapte petrecute în anul 2009 şi DNA, instituţia pe care o conduce în prezent Laura Codruţa Kovesi.

"Comportamentul personal (...) al conducătorului unei autorităţi publice în relaţia sa directă cu o altă autoritate publică nu poate antrena răspunderea/implicarea instituţiei într-un conflict juridic de natură constituţională, atât timp cât respectivul comportament nu vizează o situaţie juridică specială, conflictuală, a cărei naştere să rezide în mod direct în textul Constituţiei. Apreciez (...) că soluţia corectă era constatarea inexistenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament (...) şi Ministerul Public - Direcţia Naţională Anticorupţie", se precizează în opinia separată.

La rândul său, Simona-Maya Teodoroiu a menţionat că cererile privind constatarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, determinat, între altele, de refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă, ar fi trebuit respinse "în principal ca inadmisibile şi în subsidiar ca neîntemeiate".

CCR a constatat, pe 3 octombrie, obligaţia şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta în faţa Parlamentului - Comisia specială de anchetă pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii acestui for.

Curtea a discutat cererile privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, parte a autorităţii judecătoreşti, pe de altă parte, formulate de preşedintele Senatului şi de preşedintele Camerei Deputaţilor.

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În soluţionarea conflictului, Curtea a constatat obligaţia doamnei Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României - Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei", arăta CCR.

Pe de altă parte, în urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public generat de refuzul procurorului general de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al DNA pentru neprezentarea în faţa Comisiei speciale de anchetă şi de refuzul PÎCCJ de a transmite comisiei o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet.