MUGUR ISĂRESCU: "Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii va elibera în piaţă circa 3 miliarde de lei"

Decizia Consiliului de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) de reducere a ratei rezervelor minime obligatorii la lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%, ar elibera în piaţă aproximativ 3 miliarde de lei, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu.

Domnia sa a explicat: "Aproximativ patru miliarde de euro reprezintă rezervele minime obligatorii în valută, la actuala rată de 14%. 500 de milioane de euro ar fi însemnat reducerea cu două puncte procentuale. La lei, cele două puncte de reducere înseamnă trei miliarde de lei".

Decizia BNR a fost luată în contextul în care creditarea în moneda naţională şi-a consolidat traiectoria ascendentă, inclusiv ca urmare a măsurilor de relaxare a politicii monetare, a continuat guvernatorul BNR, care a menţionat că ratele dobânzilor la creditele noi au atins niveluri minime istorice atât pe segmentul populaţiei, cât şi pe cel al societăţilor nefinanciare.

"Stocul de credite în valută s-a diminuat în continuare pe fondul intensificării operaţiunilor de eliminare a împrumuturilor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit. Ponderea împrumuturilor în lei s-a majorat la 45% din totalul creditului acordat sectorului privat, comparativ cu 35,6% în luna mai 2012, menţinerea tendinţei ascendente a acestora fiind de natură să determine intrarea dinamicii anuale reale a creditului total în teritoriu pozitiv", a mai spus Mugur Isărescu.

Banca Naţională a României (BNR) urmăreşte, prin deciziile de politică monetară, printre altele, asigurarea unor dobânzi real pozitive la depozitele bancare, susţine domnia sa.

"Perspectiva unei rate a inflaţiei apropiate de zero în următoarele trei-patru trimestre face ca aceste decizii de politică monetară să stimuleze activitatea de creditare într-o manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp, să menţină în teritoriu real pozitiv ratele dobânzilor la depozite", a precizat domnia sa.

În şedinţa de ieri, Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an de la 2 la sută, începând cu data de 7 mai 2015. De asemenea, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-1,50 puncte procentuale de la +/-1,75 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 7 mai 2015, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 3,25 la sută pe an de la 3,75 la sută, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25 la sută, se arată într-un comunicat al BNR.

De asemenea, a fost redusă rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 8 la sută de la 10 la sută şi menţinerea celor aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 14 la sută, începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2015.

Mugur Isărescu a mai spus, citat de Agerpres, că un mix echilibrat de politici macroeconomice, accelerarea reformelor structurale şi păstrarea corelaţiei dintre productivitate şi salarii, coroborate cu o intermediere financiară sustenabilă şi o remunerare corespunzătoare a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti în cadrul procesului de convergenţă cu UE.

Domnia sa a ţinut să precizeze că trebuie să ţinem cont şi de contextul internaţional şi în special european: "Avem cam peste tot în lume, în Europa dar şi în ţările vecine, dobânzi nominale scăzute, sensibil mai scăzute decât la noi şi, în multe cazuri, dobânzi reale negative. Din acest motiv am ţinut să menţionăm că, şi cu această scădere (de dobândă - n.r), având în vedere că trei - patru trimestre vom avea o rată a inflaţiei în jur de zero, rata reală a dobânzilor în România se menţine nu doar pozitivă, dar aş spune în parametrii pe care i-am avut până acum. Noi avem în modelul nostru o rată reală în jur de 1,5 - 2%. Nu o ţintim, dar o presupunem ca fiind rezonabilă".

Guvernatorul susţine că s-a luat în calcul şi impactul deciziilor asupra cursului de schimb, dar dobânda care contează pentru mişcările de capital este cea de la facilitatea de depozit, care a rămas nemodificată, la 0,25%.

În rândul statelor Uniunii Europene, România are una dintre cele mai ridicate dobânzi de politică monetară. În Ungaria, dobânda cheie este de 1,8%, în Polonia - 1,5%, în Cehia - 0,05% iar în statele din zona euro - 0,05%.