Mugur Isărescu se aşteaptă la o inflaţie de circa 5%, în august

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că se aşteaptă ca ţara noastră să aibă o inflaţie de circa 5% în august, de circa 4% în septembrie şi chiar de sub 4% în octombrie.

Domnia sa a declarat: "Cam de un an de zile, de când cu TVA (n.r. majorarea TVA de la 19 la 24%), specialiştii şi opinia publică şi-au concentrat atenţia către rata anuală a inflaţiei şi au trecut în subsidiar ceilalţi indicatori ai inflaţiei. Este bine să te uiţi la toate, pentru că, dacă te uiţi la rata lunară, atunci putem observa că inflaţia a rămas înaltă în special din cauza unor şocuri lunare, cum a fost creşterea TVA, dar şi altele, precum accizele la tutun. Dând la o parte aceste şocuri, avem în ultima perioadă o relativă stabilizare a inflaţiei undeva între 0,8% - 0,4%, iar anticipaţiile (n.r. opinia publică) ar fi trebuit să se formeze în jurul acestor cifre".

Domnia sa a adăugat că "cel mai probabil este că rata inflaţiei din septembrie va fi undeva pe la jumătate, pe la 4 şi ceva la sută", în timp ce inflaţia din iulie, comunicată de Institutul Naţional de Statistică (INS) în august, va coborî la 5%, "şi în acest fel nu o să mai fim ultimii din Europa".

Totodată, domnia sa nu exclude o rată a inflaţiei de sub 4% în octombrie, când se va publica Indicele Preţurilor de Consum (IPC) pentru septembrie, "dacă preţurile la legume, cartofi, se reduc de la nivelurile exagerate de acum". Din acest motiv, analiştii mai pesimişti vor spune că BNR a fost ajutată de un cartof, iar alţii, de legume, potrivit lui Mugur Isărescu.

Guvernatorul ia însă în calcul că inflaţia ar putea fi influenţată şi de preţul energiei termice care este probabil să crească din toamnă, odată cu eliminarea subvenţiilor.

Domnia sa a precizat: "Calculele noastre arată că dacă preţul energiei termice va avea impact asupra întregii populaţii, probabil, contribuţia asupra IPC va fi de 0,7-0,8%".

În timpul conferinţei, Mugur Isărescu a mai adăugat că presiunile inflaţioniste de până acum nu au provenit din cerere, fiindcă "ţara noastră are, dimpotrivă, un deficit de cerere". Potrivit domniei sale, acestea au venit, în primul rând, din componenta tutun, care are o pondere mare în indicele preţurilor de consum (IPC), din preţurile volatile şi dintr-o oarecare creştere a preţurilor administrate. În ceea ce priveşte bunurile nealimentare (ex. tutun) aici impactul a fost relativ mare, imediat după creşterea TVA, după care s-a menţinut la acelaşi nivel.

Preţurile de consum au scăzut cu circa 0,3% în luna iunie a acestui an, comparativ cu luna precedentă, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Scăderea preţurilor de consum a condus la micşorarea inflaţiei anuale la 7,93% în iunie, de la 8,41% în luna mai, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional Statistică. Cel mai mult au scăzut preţurile mărfurilor alimentare, cu 1,3%, faţă de luna mai, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifelor serviciilor au crescut cu 0,2%, şi respectiv, 0,7%. Printre mărfurile alimentare care s-au ieftinit cel mai mult în iunie se află legumele (cu 12,33%), dintre care preţul cartofilor a scăzut cel mai mult, cu 11,94%. Dintre fructe, citricele (şi alte fructe meridionale) s-au ieftinit cu 2,3%. Preţul lactatelor a scăzut cu 0,24%, iar cel al ouălor şi al produselor zaharoase a crescut cu 0,5%, şi respectiv, cu 0,22%. Mărfurile nealimentare şi serviciile, pe de altă parte, au înregistrat scumpiri.