Negocieri pentru studiul de fezabilitate al gazoductului AGRI

• Penspen UK, agreată drept câştigător al licitaţiei

• Şanse mai mari pentru AGRI, pe fondul problemelor întâmpinate de Nabucco

Compania de proiect pentru realizarea AGRI (rută de transport al gazelor pe Marea Neagră, pe traseul Azerbaidjan - Georgia - România - Ungaria) va începe, în următoarele zile, negocierile cu firma care va realiza studiul de fezabilitate.

Corneliu Condrea, director în cadrul Ministerului Economiei şi membru în Consiliul de Administraţie al AGRI, ne-a declarat: "În cadrul licitaţiei pentru desemnarea companiei care va elabora studiul de fezabilitate pentru AGRI, au fost depuse 12 oferte din care au fost selectate trei. În urma depunerilor ofertelor ferme de la cele trei firme, la nivelul companiei de proiect am agreat că Penspen UK este câştigător. Aşa că începem negocierile cu această companie pentru semnarea contractului final. Dacă totul merge bine şi semnăm contractul, Penspen are la dispoziţie 22 de săptămâni pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Dacă nu ajungem la o înţelegere cu Penspen, atunci începem negocierile cu firma clasată pe locul al doilea".

Domnia sa ne-a precizat că acest studiu va arăta dacă proiectul este fezabil şi pentru ce capacitate de trans-port. Cel mai probabil, studiul va fi gata în perioada august-septembrie 2012, deşi termenul iniţial era trimes-trul II al acestui an. Întârzierile în graficul de implementare au fost cauzate de faptul că paşii licitaţiei au trebuit aprobaţi de toţii acţionarii AGRI (Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria), ne-a mai spus Corneliu Condrea.

În cazul în care proiectul este fezabil, acţionarii AGRI vor cunoaşte volumul total al investiţiei şi cotele de participare. Urmează etapa de aprobare a proiectului şi decizia acţionarilor privind participarea finală în proiect.

Reprezentantul Ministerului Economiei ne-a explicat: "În prezent, cele patru ţări deţin cote egale în compania de proiect. Acţionarii decid fiecare cu ce cotă de participare vor rămâne în această afacere. Acţiunile disponibile vor fi oferite mai întâi la vânzare ţărilor participante, iar dacă nu există doritori atunci vor fi atraşi şi alţi investitori în proiect".

Până în prezent, o serie de companii din Ucraina, Coreea, Malaezia, Norvegia, Turcia, Bulgaria, Italia, Japonia sau Serbia şi-au exprimat interesul pentru proiectul AGRI.

Unii specialişti de pe piaţa de energie susţin că AGRI nu va putea fi construit fără o participare a mai multor investitori întrucât Azerbaidjanul şi Georgia nu au interes să-şi menţină cota de câte 25% din proiect. Potrivit acestor specialişti, Azerbaidjanul este unicul furnizor de gaze al AGRI şi nu ar avea interes să susţină un sfert din investiţie, ci se va limita la un procent mult mai mic. Nici Georgia nu dispune de fonduri generoase pentru astfel de proiecte mulţumindu-se să câştige doar din tranzit, mai afirmă sursele citate.

• Puncte forte ale AGRI

AGRI (Azerbaidjan - Georgia - România - Ungaria Interconnector) este un proiect de pionierat în domeniul gazelor naturale lichefiate la Marea Neagră, care urmăreşte să valorifice resursele naturale din Azerbaidjan, poziţia Georgiei ca ţară de tranzit, rolul României în asigurarea accesului direct al gazelor naturale din Azerbaidjan spre Europa, precum şi potenţialul Ungariei, ca punte de legătură cu piaţa de gaze din Europa Centrală. Principalele puncte forte ale proiectului AGRI sunt exis-tenţa unei importante părţi din infrastructura necesară, în special Interconectorul România - Ungaria pe direcţia Arad-Szeged, flexibilitatea pe care o presupune tehnologia LNG (gaze naturale lichefiate), accesul direct al gazelor azere pe piaţa europeană şi, nu în ultimul rând, sprijinul politic exprimat de toate cele patru state partenere.

Interconectarea energetică a zonei caspice cu piaţa europeană presupune construcţia a două terminale (de lichefiere, respectiv regazeificare) în Georgia şi, respectiv, România. Locaţiile celor două terminale vor fi stabilite după finalizarea studiului de fezabilitate.

Costurile estimate ale AGRI sunt de 1,2 miliarde euro pentru o capacitate de transport de două miliarde mc, de 2,8 miliarde euro pentru o capacitate de cinci miliarde mc şi de 4,5 miliarde euro pentru o capacitate de 8 miliarde mc.

• Problemele din implementarea Nabucco sporesc şansele AGRI

Unii specialişti din domeniul energetic susţin că recentele probleme întâmpinate de Nabucco (conductă ce ar trebui să alimenteze cu gaze Europa de Vest prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria) au sporit considerabil şansele de realizare a gazoductului AGRI. Dacă Nabucco se confruntă cu poziţia incertă a Turciei, care vrea să negocieze cu Uniunea Europeană de pe o poziţie de forţă, AGRI pare acum o soluţie de diversificare a surselor de energie mult mai rapidă şi mai sigură. Ţările partenere în proiect nu au divergenţe politice iar termenul de execuţie depinde de cât de repede pot fi atraşi investitori cu finanţare consistentă, mai afirmă sursele citate.

Recent, consorţiul care construieşte gazoductul Nabucco a anunţat că vrea să micşoreze proiectul care presupunea o investiţie de aproape 8 miliarde de euro pentru o capacitate de transport de 31 miliarde mc. Numai că incertitudinile legate de sursele de aprovizionare din Orientul Mijlociu au pus piedici serioase proiectului. Principalul furnizor al Nabucco trebuia să fie Irakul, urmat de Azerbaidjan, Turkmenistan şi Egipt.

Versiunea mai mică a Nabucco include doar Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Proiectul susţinut de Uniunea Europeană este ameninţat de planurile pentru gazoductul Trans-Anatolian Pipeline (Tanap), care include Turcia şi este dezvoltat de Socar (Azerbaidjan) şi Botas (Turcia). Tanap ar putea fi alimentator pentru Nabucco West (cum a fost numită varianta scurtă a Nabucco) sau unul dintre proiecte rivale precum South East Europe Pipeline (alimentează Austria prin partea estică a Turciei).

Reprezentanţii Azerbaidjanului au lăsat să se înţeleagă că vor alimenta Europa cu gaze prin primul gazoduct care va fi dezvoltat. Astfel. Azerbaidjanul îşi va putea negocia, la rândul lui, de pe o poziţie de forţă, condiţiile de tranzit şi un preţ cât mai bun pentru gazele pe care le va exporta europenilor.