Actualizare 16:04 ANAF: Întreprinderile de muncă temporară au folosit plata mascată a salariilor, sub forma diurnelor
Întreprinderile de muncă temporară au folosit metoda plăţii mascate a unor drepturi de natură salarială, sub forma acordării unor diurne, pentru a nu fi înregistrate şi virate la bugetul consolidat al statului obligaţiile fiscale constând în impozit pe venit şi contribuţii sociale, precizează Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în replică la declaraţiile recente ale Asociaţiei Naţionale a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT).
"Diferenţa dintre salariul minim din România, la care se plătesc obligaţiile fiscale, şi salariul minim din statul membru al Uniunii Europene în care lucrătorul este pus la dispoziţia unei întreprinderi utilizatoare, pe care agentul de muncă temporară are obligaţia să îl asigure conform legislaţiei în vigoare, este plătită cu titlu de diurnă pe care agentul de muncă temporară o consideră venit neimpozabil. Această metodă, prin care a fost disimulată plata unor drepturi de natură salarială, a fost utilizată pentru a nu fi înregistrate şi virate la bugetul consolidat al statului obligaţiile fiscale constând în impozit pe venit şi contribuţii sociale, fiind de natură să genereze distorsiuni concurenţiale pe piaţa muncii şi să afecteze nivelul de securitate socială al angajaţilor", se arată într-un comunicat ANAF.
Pe 21 octombrie, într-o conferinţă de presă, Stephane Tison, fondatorul ANIMT a acuzat controalele "abuzive" desfăşurate în ultima perioadă la nivelul agenţilor de muncă temporară de către inspectorii Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, care "afectează grav viaţa a peste 100.000 de persoane care muncesc temporar în ţară şi străinătate, punând totodată în pericol existenţa a 300 de firme din domeniu".
Potrivit ANAF, verificările la contribuabili autorizaţi ca agenţi de muncă temporară, având în vedere împrejurările specifice în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, au arătat discrepanţa majoră dintre veniturile la care se stabilesc şi plătesc obligaţii fiscale, de regulă salariul minim în România, şi a celor considerate neimpozabile de agenţii de muncă temporară, semnificativ mai mari decât cele impozabile, diurna medie plătită fiind de aproximativ 1.500 de euro pe lună. Au fost constatate însă şi cazuri extreme, în care veniturile asupra cărora s-a plătit impozit şi contribuţii sociale au fost la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară pentru un program de lucru parţial de două ore pe zi ( reprezentând 322 lei în 2014), în timp ce diurna neimpozabilă a atins şi 2.000-2.500 euro.
Specificul acestei activităţi constă în faptul că agentul de muncă temporară încheie separat un contract de muncă temporară cu fiecare salariat temporar şi un contract de punere la dispoziţie cu utilizatorul. În aceste condiţii, fiecare angajat cunoaşte de la începutul misiunii de muncă temporară locul de desfăşurare a activităţii şi îşi asumă obligaţiile menţionate în contractul de muncă temporară.
Constatările au fost extinse la nivelul întregii ţări şi efectuate pe baza unei metodologii de control la contribuabilii autorizaţi ca agenţi de muncă temporară care au înregistrat venituri din prestarea unor servicii externe. Pentru finalizarea instrumentării acestor cazuri şi pentru asigurarea unei abordări unitare, ANAF a colaborat cu Inspecţia Muncii din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, şi cu Direcţia Generală de Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale din Ministerul Finanţelor Publice.
"Având în vedere aspectele constatate, coroborate cu prevederile legale incidente, sumele acordate cu titlu de diurnă au fost reîncadrate din punct de vedere fiscal de asemenea având în vedere împrejurările în care au fost săvârşite faptele, au fost sesizate organele de urmărire penală. În ceea ce priveşte măsurile asigurătorii dispuse şi instituite în timpul controalelor antifraudă la contribuabilii verificaţi pentru asigurarea recuperării prejudiciilor şi împiedicarea înstrăinarii patrimoniului, vă informăm că poprirea asigurătorie a conturilor bancare aparţinând agenţilor de muncă temporară nu este de natură a afecta plata drepturilor salariale către angajaţi, în cauză fiind aplicabile prevederile art 149, alin (12), lit. a) din Codul de procedură fiscală, aşa cum de altfel rezultă şi din adresele de înfiinţare a popririi transmise de organele fiscale", se mai arată în comunicatul ANAF.
"Un număr de 30 din cele 300 de agenţii de muncă temporară din ţară au deja conturile blocate din luna august a.c., în urma controalelor abuzive desfăşurate de inspectorii Direcţiei Antifraudă din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). În baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, inspectorii ANAF au dispus recuperarea, retroactiv, a unor sume care ajung şi la milioane de euro, reprezentând impozitele aferente diurnelor plătite către lucrătorii care muncesc temporar în ţară şi străinătate. Prin blocarea conturilor, sunt afectate 100.000 de persoane care muncesc temporar în România sau în ţări precum Spania, Italia, Franţa sau Irak. De aceşti 100.000 de muncitori depind însă peste 400.000 de oameni din familiile lărgite. Dacă agenţiile de muncă temporară îşi vor pierde clienţii, circa 300 de firme vor dispărea, iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro" a avertizat, în urmă cu două zile, Stephane Tison, fondatorul ANIMT.
ANAF precizează că, în cursul anului 2014, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a demarat verificări pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, care se manifestă în domeniul muncii nedeclarate şi subdeclarate, în cadrul unui proiect pilot vizând creşterea conformării fiscale în domeniul impozitului pe salarii şi contribuţiilor sociale.
Proiectul este subsecvent prevederilor Strategiei de conformare fiscală elaborată pe baza evaluării riscurilor la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în contextul asumării angajamentelor convenite cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi este realizat în scopul prevenirii şi combaterii muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, în scopul sprijinirii concurenţei loiale în mediul de afaceri, respectiv a protejării angajaţilor prin creşterea nivelului de securitate socială. Acest proiect a fost anunţat public încă din 23 aprilie 2014.
"În acest context, suplimentar faţă de acţiunile care vizează combaterea muncii nedeclarate, verificările au fost extinse şi la contribuabili autorizaţi ca agenţi de muncă temporară, având în vedere împrejurările specifice în care aceştia îşi desfăşoară activitatea", arată ANAF.
ANAF precizează că, în materie fiscală, prescripţia dreptului de a stabili obligaţii fiscale este prevăzută la art. 91 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 republicată, privind Codul de procedură fiscală care stipulează că dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, respectiv în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Potrivit reprezentanţilor ANIMT, şi angajaţii companiei TAROM primesc diurne neimpozitate, egale cu de până la patru-cinci ori salariul de bază. "În cazul companiei TAROM, unde statul este asociat, nu s-a luat nicio măsură legală, deşi salariaţii primesc diurne neimpozitate, egale cu de până la patru-cinci ori salariul de bază. Ne întrebăm de ce în cazul unor companii unde statul este implicat nu se ia nicio măsură, în schimb în cazul firmelor private s-a pornit această acţiune de control abuzivă?", a mai spus Stephane Tison.
"În ceea ce priveşte statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România precizăm că activitatea acestuia face obiectul unor reglementări speciale, aprobate prin Legea nr. 223/2007. Reglementări speciale există şi în situaţia personalului navigant maritim, a personalului din domeniul transportului rutier şi feroviar internaţional etc., drepturile acordate acestor categorii de personal nefiind asimilate celor acordate de agenţii de muncă temporară", precizează ANAF.
-------
Peste 200 de firme din Capitală au fost controlate abuziv, începând din luna martie a anului trecut, de inspectorii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), foarte multe IMM-uri cu o activitate profitabilă intrând în incapacitate de plată şi având conturile imediat blocate, a declarat, ieri, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, potrivit Agerpres.
Domnia sa a spus: "În cazul controalelor efectuate de inspectorii din cadrul Direcţiei Antifraudă Fiscală la diverse întreprinderi mici şi mijlocii, au fost aplicate, în mod greşit, dispoziţiile articolului 11, alineatul 1 din Codul Fiscal, fiind eliminate din baza de calcul a impozitului pe profit şi a TVA-ului deductibil facturile emise de societăţi care au fost declarate inactive după ce a avut loc operaţiunea impozabilă. În cazul municipiului Bucureşti, este vorba de peste 200 de firme care au fost controlate abuziv începând din luna martie a anului trecut. În urma controalelor, aceste firme, care au un bun istoric fiscal, au intrat în incapacitate de plată, având conturile imediat blocate".
Acesta a precizat, totodată, că va face intervenţii la organele de drept, pentru remedierea situaţiei: "Este vorba de nişte abuzuri grosolane din partea inspectorilor ANAF. Nu-mi vine să cred că e o abordare oficială, înclin să cred mai degrabă că e o abordare greşită a unor funcţionari din cadrul autorităţii. În plus, pentru evitarea unor astfel de situaţii pe viitor, facem un set de propuneri de măsuri care să ducă la creşterea accesului la informaţii, alături de măsuri administrative şi legislative. Printre măsurile administrative se numără realizarea de acţiuni pentru exercitarea funcţiei preventive a controlului, dar şi colaborarea cu confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, pentru campaniile de informare şi pentru monitorizarea aplicării dispoziţiilor legale din domeniul fiscal. În ceea ce priveşte măsurile legislative, este nevoie în primul rând de asigurarea unui cadru stabil şi predictibil în domeniul fiscal şi contabil pentru IMM-uri, bazat pe reducerea birocraţiei".
Nicolescu a subliniat, totodată, că în România există un număr de 605.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, sectorul IMM-urilor din ţara noastră fiind slab dezvoltat, cu doar 23 de firme la 1.000 de locuitori.