Nikolai Beckers: "Vânzarea Palatului Telefoanelor nu este o prioritate pentru Telekom România"

Vânzarea Palatului Telefoanelor nu este o prioritate pentru Telekom Romania Communications, iar reluarea vânzării în acest an ar putea fi posibilă dacă se va lua o decizie în acest sens, potrivit oficialilor companiei.

Directorul general al grupului Telekom România, Nikolai Beckers, a declarat: "Palatul Telefoanelor este o clădire a cărei stare nu este una tocmai bună. Am avut mai multe discuţii privind acest imobil, dacă vom investi sau nu în clădire. Anul trecut am iniţiat licitaţia pentru vânzarea acestui imobil, care a expirat, şi Palatul Telefoanelor nu s-a vândut. Dacă vom vinde în acest an nu vă pot spune, urmează să discutăm în Consiliul de Administraţie pe acest subiect şi, dacă se decide în acest sens, licitaţia va fi reluată. În prezent, pe agenda noastră nu figurează ca prioritate vânzarea imobilului".

În luna februarie, Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională, declara că sumele obţinute din eventuala vânzare a Palatului Telefoanelor, dar şi de pe urma altor clădiri din patrimoniul naţional, ar trebui să rămână în România pentru investiţii şi crearea de noi locuri de muncă. Sorin Grindeanu a spus, citat de Agerpres: "Statul român, în principiu, poate să-şi exercite dreptul de preempţiune din punct de vedere legal nu doar în ceea ce priveşte Palatul Telefoanelor, ci pe orice imobil care face parte din patrimoniul naţional (...) Dacă statul român sau Guvernul îşi declină acest drept, se poate merge către autorităţile locale, în cazul de care aminteaţi dvs. (vânzarea Palatului Telefoanelor - n. r.), Primăria Municipiului Bucureşti (...) Îmi doresc (...) ca toate aceste venituri care s-ar câştiga din valorificarea unor proprietăţi imobiliare să rămână în România, să poată fi utilizate pentru creşterea competitivităţii acestei companii (Telekom România - n. r.), unde statul român deţine 46%, şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Am solicitat reprezentanţilor noştri din Consiliul de Administraţie să solicite companiei strategia pe care o are - sau, dacă nu o are, să o elaboreze- , astfel încât aceste condiţii, pe care vi le-am amintit mai devreme, să se îndeplinească. Altfel, doar valorificarea unor anumite proprietăţi imobiliare şi îmbunătăţirea anumitor indici ai acestei companii din vânzarea acestora, pe mine nu mă satisface şi nici nu vom fi de acord (...)".

În 2005, Palatul Telefoanelor a fost reinaugurat, în urma finalizării unui proces de renovare început în 1995 şi care s-a ridicat la opt milioane de euro.

Telekom Romania Communications (fosta Romtelecom) a anunţat, în septembrie 2014, că a scos la vânzare Palatul Telefoanelor şi alte două proprietăţi din apropiere la un preţ de pornire cumulat de 21,6 milioane de euro, fără TVA, ca parte a strategiei companiei de a capitaliza portofoliul de proprietăţi imobiliare.

Cu un preţ de pornire de 10,7 milioane de euro, Palatul Telefoanelor este o clădire construită în stilul art deco şi are un teren de 1.893 metri pătraţi şi o suprafaţă utilă de 12.000 metri pătraţi.

Ulterior anunţului, fostul ministru pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, s-a arătat "un pic surprins" că executivul Telekom Romania Communications (fosta Romtelecom) nu a informat ministerul în legătură cu acest demers.

Două luni mai târziu, Telekom Romania Communications a anunţat că a primit oferte pentru cumpărarea Palatului Telefoanelor, iar după verificarea documentelor acestea vor fi transmise Ministerului Culturii, care are drept de preempţiune la preluarea imobilului în numele statului.

Termenul pentru depunerea ofertelor a expirat la 20 octombrie.

Palatul Telefoanelor se află pe lista monumentelor istorice din anul 2004.

Potrivit legii, clădirile monument istoric pot fi vândute numai după permiterea exercitării dreptului de preempţiune al statului. În cazul în care Ministerul Culturii nu exercită acest drept în termenul prevăzut de legislaţie, dreptul se transferă autorităţii locale.

Anul trecut, grupul Telekom România a obţinut 11,6 milioane de euro din vânzarea unui număr de 28 de active, fondurile fiind utilizate pentru investiţii.

Beckers a spus: "Pentru acest an estimăm că veniturile obţinute din valorificarea activelor vechi şi colaterale se vor situa între 25 şi 29 milioane de euro. Prin acest proces, Telekom România obţine fonduri pentru investiţii şi poate reduce costurile operaţionale".

• 160 milioane de euro în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii

Grupul Telekom România va investi în acest an peste 160 milioane de euro în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, pentru a stimula convergenţa fix-mobil, a declarat şeful grupului, Nikolai Beckers.

Oficialul Telekom a spus: "În 2015 vom direcţiona cea mai mare parte a investiţiilor prevăzute, de peste 160 de milioane de euro, pentru a continua dezvoltarea reţelei. O parte din acest buget va veni din exploatarea activelor colaterale, precum portofoliul imobiliar şi vechea infrastructură de cupru, care vor genera capitalul necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Practic, în acest an, fiecare metru de tehnologie veche, precum cuprul, va fi transformat într-un altul nou, modern, precum tehnologia FTTH".

La nivelul anului trecut, investiţiile grupului au atins 170 milioane de euro, potrivit Mediafax.

De la lansarea brandului T pe piaţa românească, în septembrie 2014, şi până la finele anului trecut, grupul a câştigat 46.000 de clienţi pentru pachetele convergente fix-mobil, conform datelor grupului. Potrivit lui Beckers, Telekom România va continua migrarea către tehnologia IP (Internet Protocol) a clienţilor actuali.

De asemenea, grupul va continua extinderea reţelei bazate pe fibră optică (FTTH/FTTB). Numărul estimat de locuinţe acoperite cu fibră optică până la finalul anului este de un milion, în timp ce până la finalul anului 2016 acoperirea va atinge două milioane de gospodării. "Pe segmentul mobil, acoperirea 4G se va dubla până la finalul anului", a mai spus Beckers.

El a afirmat că procesul de monetizare a activelor colaterale ale grupului, cu scopul de a finanţa creşterea companiei, va genera venituri pentru activităţile principale.

"Vânzarea anumitor proprietăţi în cursul anului 2015 este estimată să genereze zeci de milioane de euro pentru investiţii în creşterea calităţii reţelei", a spus reprezentatul grupului.

În septembrie 2014, Telekom Romania Communications, divizia care acoperă operaţiunile fixe, şi Telekom Romania Mobile Communications, divizia mobilă, au devenit noile denumiri ale operatorilor Romtelecom şi Cosmote România, schimbarea fiind parte a procesului de adoptare a brandului "Telekom" al grupului german Deutsche Telekom.

Telekom Romania Communications este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE - 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională - 44,99%.

Telekom Romania Mobile Communications are ca acţionari Cosmote Group, parte a OTE Group - 70% şi Romtelecom - 30%.

Anul trecut, veniturile grupului Telekom în România au scăzut cu 1,5% comparativ cu 2013, la un miliard de euro, ca urmare a declinului veniturilor generate de divizia de operaţiuni mobile, potrivit datelor Deutsche Telekom.

OTE Group, acţionarul Telekom România, a anunţat în luna februarie că profitul a scăzut cu 2,8% în trimestrul patru din 2014, în principal din cauza veniturilor mai mici în România, transmite Reuters, citat de Agerpres.

În perioada octombrie-decembrie 2014, profitul înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare (EBITDA), excluzând costurile de restructurare şi alte costuri, a scăzut la 370,9 milioane de euro, de la 381,4 milioane de euro în trimestrul patru din 2013. Veniturile au scăzut în trimestrul patru din 2014 cu 2,8%, la 1,017 miliarde de euro, vânzările la divizia de telefonie fixă au fost stabile pentru prima dată după şapte ani de declin.

Fluxul de numerar s-a situat la 583 milioane de euro anul trecut, depăşind ţinta companiei, de 500 milioane de euro. Anul acesta OTE estimează un flux de numerar de peste 500 milioane de euro.