English
Conducerea companiei petroliere NIS Petrol, divizia din Serbia a gigantului rus Gazprom Neft, susţine că investiţiile în activitatea de explorare a resurselor convenţionale de petrol şi gaze din vestul ţării noastre sunt întârziate, din cauza protestelor.
Vadim Smirnov, directorul general al NIS Petrol România, a declarat ieri, într-o conferinţă: "În România, există proteste împotriva explorării gazelor de şist. Noi am făcut tot ce ne-a stat în putinţă să le explicăm oamenilor că ţinta noastră este explorarea resurselor convenţionale de petrol şi gaze, nu a celor neconvenţionale. Am desecretizat şi publicat şi acordurile aprobate de Guvern. Practic, accesul nostru la unele terenuri pentru activitatea de explorare este restricţionat în anumite zone. Restricţia vine şi din partea unor proprietari privaţi, dar şi din partea unor autorităţi locale. Dacă nu ne îndeplinim programul agreat prin concesiunile pentru lucrările de explorare, atunci vom fi amendaţi de autorităţi".
Ca parte a procesului de explorare şi producţie, NIS Petrol colaborează cu patru companii: East West Petroleum din Canada, Moesia Oil and Gas din Irlanda, Zeta Petroleum din Marea Britanie şi Armax Gaz din România, în şase blocuri petroliere - EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia şi EX12 Crai Nou în Timiş.
Recent, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat transferul de participare pentru trei perimetre, încheiate între East West Petroleum (EWP) şi NIS Petrol. Decizia vine după solicitarea comună a celor două companii. Anterior, Guvernul României a aprobat acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-producţie pentru cele trei perimetre, încheiat între ANRM şi EWP. Cele trei perimetere sunt EX - 3 Băile Felix în judeţul Bihor, Ex - 7- Periam şi Ex - 8 Biled, situate în judeţul Timiş.
• Vrea să ajungă la o cotă de piaţă de 10% după 2015
Conducerea NIS Petrol România a mai spus, în conferinţa de ieri, că ţinta companiei este să ajungă la o cotă de 10% pe piaţa benzinăriilor din ţara noastră după anul 2015 şi analizează, în acest moment, orice posibilitate pentru a ajunge la acest rezultat.
Ileana Bălţatu, directorul adjunct al companiei, a precizat că, pentru a atinge această ţintă, NIS analizează inclusiv achiziţia de staţii deja existente: "Am informat toate companiile de pe piaţă că suntem interesaţi de achiziţia de staţii şi aşteptăm să vedem care oferte sunt cele mai interesante. Deocamdată nu am primit răspunsuri. Zona din vestul României este prioritară pentru noi, fiind în apropierea rafinăriei noastre din Pancevo - Serbia, dar vrem să devenim un jucător naţional, astfel că nu putem ignora nicio parte a ţării. Ca să avem o cotă de piaţă de 10% trebuie să deschidem în jur de 100-120 de benzinării. Cred că vom atinge acest target în câţiva ani".
Întrebată dacă există discuţii mai avansate cu Petrom pentru preluarea a peste 100 de staţi, doamna Bălţatu a spus că NIS şi-a exprimat disponibilitatea achiziţiei faţă de Petrom, dacă vor avea dorinţa să-şi reorganizeze portofoliul.
• Dublarea numărului de benzinării până la finele anului
NIS Petrol deţine, în prezent, 15 staţii de distribuţie a carburanţilor în ţara noastră, sub brandul Gazprom. Compania vrea să-şi dubleze numărul benzinăriilor până la finele anului, după investiţii de 15-20 de milioane de euro. În acel moment, compania estimează că va ajunge la break-even, a subliniat Ileana Bălţatu.
Compania are staţii de distribuţie a carburanţilor în Arad, Oradea, Timişoara, Sibiu, pe autostrada A1, pe E85 la Căldăruşanca şi la Clinceni, pe centura Capitalei.
• Bălţatu: "Situaţia din Ucraina nu va duce la majorarea semnificativă a preţului carburanţilor"
Ileana Bălţatu, director executiv al companiei NIS Petrol, divizia din Serbia a Gazprom Neft, consideră că situaţia din Ucraina nu va duce la majorarea semnificativă a preţului carburanţilor, dar precizează că evoluţia barilului de petrol este un lucru imprevizibil.
Domnia sa susţine că fluctuaţiile cotaţiilor de luni nu au motive să persiste o perioadă mare de timp, Ucraina nefiind producător mare de petrol.
Oficialul NIS a mai subliniat: "În cazul în care creşterea barilului continuă câteva zile în mod constant, este posibil ca şi preţul carburanţilor să crească. Însă, după părerea mea, nu cred că Ucraina este o piaţă atât de importantă pentru sectorul petrolier, astfel încât să ducă la o creştere constantă a preţului petrolului, cum a fost de exemplu în Egipt sau în alte ţări mari producătoare de ţiţei".
În perioada verii preţul carburanţilor oricum creşte în fiecare an, ca urmare a unei majorări sezoniere a consumului.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudor teapa 200 mil euro Alphabank
(mesaj trimis de gelu marchidan în data de 05.03.2014, 10:45)
Liviu Tudor-"Inginer financiar"tepar de profesie-devalizatorul Bancii Unirea prezinta...
In urma cu 20 de ani
Liviu Tudor si Grupul de la Bacau au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reusit sa-si umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate,Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos in fata, in 1996, de cunoscutul Grup de la Bacau, coordonat de Viorel Hrebenciuc si Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Bancii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spalarea banilor si obtinerea unor profituri ilicite uriase. Modul de actiune a celor care detin sediul in care isi desfasoara activitatea "Evz" este specific crimei organizate: "Daca nu-ti vei tine gura, ai grija ca exista gloante calde si gloante reci. Nu ti-am spus ca nu mi-e frica de nimeni in tara asta, ca am bani sa cumpar pe oricine?", isi ameninta Liviu Tudor asociatul.
Liviu Tudor- Manual de Spalarea Banilor
BCU s-a infiintat in urma unei subscriptii publice, Tudor detinand 49,77% din capital, urmat de SIF II Moldova (condusa de Iacubov), cu 24,65% si CNSLR "Fratia" cu 12%. Restul actiunilor era detinut de unele persoane fizice. Deoarece BCU a fost de la inceput o inventie premeditata sa ajunga intr-un faliment controlat - pentru a rotunji conturile bancare ale gazdei trustului Ringier, Liviu Tudor, si ale altor actori din umbra - fondurile institutiei s-au plimbat dintr-un cont intr-altul, la lumina zilei, de regula in aceeasi zi. Totul a decurs bine pentru asa-zisii investitori, pana cand Banca Nationala a Romaniei a facut un control la BCU, in 1998, constatand o serie de nereguli ce reclamau adoptarea unor masuri urgente, de ordin financiar si organizatoric. Un an mai tarziu, in timpul urmatorului control, BNR a constatat nu numai ca n-au fost remediate deficientele, dar intre timp au aparut si altele noi, cu mult mai grave.
Liviu Tudor si Banca Comerciala Unirea- maestrul Ingineriilor financiare
Conducerea BCU a decis in 1998 o majorare de capital, pentru atingerea pragului de 50 de miliarde de lei. Operatiunea n-a implicat derularea mai multor oferte publice de vanzare de actiuni si nu s-a facut nici un fel de publicitate privind majorarea de capital, asa cum spune legea. 11 persoane din interior au efectuat subscrieri si varsaminte la capitalul social, in suma de 22,33 miliarde de lei, diferenta fiind completata de persoane fizice ori juridice din afara bancii. Un grup de actionari a contestat in instanta aceasta inginerie financiara, insa nu li s-a dat castig de cauza.
Cu putin inainte de finalizarea majorarii de capital, BCU a cumparat - prin intermediul a doua societati de valori mobiliare (World Rom Securities si Intermedias 96) actiuni in valoare de 22,9 miliarde de lei, apartinand DIGICOM-ul lui Liviu Tudor, omul de afaceri impins in fata de Grupul de la Bacau. Banii platiti de banca au fost folositi de persoanele ce au intrat in posesia lor, fosti actionari la DIGICOM, care au majorat capitalul social al BCU (fig. 1).
In aceeasi zi (15.09.1998) SC International Leasing a cumparat actiuni la DIGICOM, de la persoane fizice, in valoare de 11,7 miliarde de lei, iar banii au ajuns tot la BCU. Cu o zi inainte, banca hotarase "majorarea si diversificarea plasamentelor", participand in mod ciudat la majorarea capitalului social al International Leasing, tot cu suma de 11,7 miliarde de lei (fig. 2).
Liviu Tudor- ROMAS sau teapa asigurarilor
Operatiuni financiare derulate intr-o singura zi
In aprilie 1999, ROMANIA ASIGURARI-ROMAS SA, controlata tot de gazda celor de la "Evenimentul Zilei", solicita 20 de miliarde de lei de la BCU, care plateste fara prea multe comentarii. Cu banii primiti, ROMAS majoreaza capitalul social al DIGICOM. DIGICOM majoreaza capitalul social al VESTCO INDUSTRIES SA (tot a lui Tudor) cu 20 de miliarde de lei. VESTCO majoreaza capitalul social al SC PREFABRICATE VEST (firma condusa de Monica, sotia lui Tudor) cu 20 de miliarde de lei. PREFABRICATE foloseste banii pentru restituirea unor imprumuturi catre SC Papianu Comexim SRL, SC Smarald 95 COM, SC Blast Trading si BCU. Primele trei societati au utilizat banii pentru restituirea altor imprumuturi obtinute de la BCU in anul 1998 (fig. 3). Astfel, creditele plecate din banca s-au intors sub alta forma, suspiciunea de spalare de bani fiind cat se poate de intemeiata.
Aceasta suveica a majorarilor de capital a avut drept scop dobandirea de catre PREFABRICATE VEST a 51% din capitalul fabricii de ulei SC MUNTENIA SA. De asemenea, BCU si-a marit portofoliul cu 20 de miliarde de lei, cu care a creditat ROMAS SA. Sa mai spunem ca, la ora respectiva, ROMAS nu insemna nimic pe piata asigurarilor, iar in prezent nu mai opereaza.
In 2003, firmele I.I.R.U.C., DIGINET, DIGICOM, BCU si fabrica de ulei MUNTENIA infiinteaza SC I.I.R.U.C. DIGICOM SA. Primele doua vin in asociere cu imobile, iar ultimele doua cu bani. Impreuna cu sora lui, Cristina, Liviu Tudor moseste alte doua firme, si anume NOVO PARC SRL si NOVO PARC DOI SRL, care construiesc pe terenul ce apartinuse I.I.R.U.C. mai multe cladiri din fier, beton si sticla.
Liu Tudor inventatorul softului de 9,000,000 dolari
Softul supraevaluat,plimbat sau cum sa cumperi o fabrica de ulei cu ...un soft
La 31 august 1998, SC PREFABRICATE VEST SA, firma administrata de Monica Tudor, sotia celui care gazduieste trustul Ringier, cumpara pachetul majoritar de 51% detinut de FPS MUNTENIA la fabrica de ulei SC MUNTENIA SA, controlata de sotul sau.
Printre conditiile impuse se afla si realizarea unei investitii de opt miliarde de lei. Numai ca investitia s-a materializat prin aportul in natura al unui banal soft, plimbat de colo-colo pe cateva diskete. Valoarea declarata a acestuia era de 41,8 miliarde de lei, dar in cadrul ingineriei s-a sarit calul, ajungandu-se la 89,25 miliarde de lei. Adica, aproximativ noua milioane de euro la acea vreme.
In plus, softul respectiv intrase in posesia PREFABRICATE VEST tot prin aport in natura efectuat de VESTCO INDUSTRIES (a lui Liviu Tudor), iar in continuare a ajuns in capitalul social al ROMANIA ASIGURARI-ROMAS SA.
Banca Agricola, care era condusa de Emil Botea - detinand 20% din capitalul fabricii de ulei - si-a dat acordul pentru aceasta potlogarie. Astfel, aportul bancii la capitalul social a ajuns la doar 1,3%. Dupa falimentarea Bancii Agricole, Emil Botea a fost pus de Liviu Tudor presedinte la BCU.
Examinand dosarul penal 2990/P/2005, procurorul Valerica Dabu, din Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, dovedeste o incompetenta crasa. El constata, fara doar si poate, ca softul buclucas a fost creat de specialistii fabricii de ulei, acesta fiind inregistrat si la OSIM.
In anul 2003, grupul american BURGE Romania cumpara fabrica de ulei MUNTENIA si INTEROIL Oradea cu 4,1 milioane de euro. Pachetele majoritare erau detinute de aceeasi SC PREFABRICATE VEST SA a familiei Tudor. Americanii inchid fabrica de ulei in vara lui 2005, anuntand un amplu program de restructurare. Acesta a constat, in realitate, in vanzarea celor sase ha ale SC MUNTENIA din Bucuresti, cu circa 15 milioane de euro.
Liviu Tudor Magnatul imobiliarelor isi vinde un teren de 60,000 mp la Snagov cu ...1 euro mp.Cumparam si noi
ROMANIA ASIGURARI-ROMAS SA a lui Liviu Tudor a vandut in 2001, Cristinei Hartan, sora acestuia, 60.243 mp in localitatea Gruiu-Snagov, cu 1,66 miliarde de lei, adica 63.846 de euro. Putin peste un euro/mp.
Ca sa nu bata la ochi, femeia nu a platit imediat, adaugandu-se astfel unele penalitati, in final fiind achitate 2,71 miliarde de lei. Terenul fusese obtinut initial de la SC HORTICOLA SA, care participase cu 65.000 mp la capitalul social al ROMANIA ASIGURARI-ROMAS SA.
In 2003, SC PREFABRICATE VEST SA cumpara de la Monica Tudor, care era si administrator al firmei, actiuni in suma de 167 de miliarde detinute la SC DIGICOM SA. La mai putin de o luna de zile se infiinteaza SC I.I.R.U.C. DIGICOM GRUP SA, prin aport in natura al SC I.I.R.U.C. SA, SC DIGINET SA si SC DIGICOM SA. In aceeasi asociere intra si BCU si SC MUNTENIA, de asta data cu bani gheata. Astfel, intreg patrimoniul fostei I.I.R.U.C. ajunge la afaceristul Liviu Tudor.
In anul 2003 se infiinteaza SC CONCORDIA REAL ESTATE, la care CONCORDIA A4 a adus un aport in natura de 99,996%.
La 24.01.2003, CONCORDIA A4 restituie fabricii de ulei MUNTENIA linia de imbuteliere, care constituise aportul in natura la majorarea capitalului sau social. In schimb, preia actiuni la SC DIGICOM SA in valoare de 7,64 miliarde de lei. Totodata, MUNTENIA plateste CONCORDIEI diferenta de pana la zece miliarde de lei. In vara lui 2003, Gelu Marchidan cumpara de la APAPS pachetul detinut la I.I.R.U.C. SA cu numai 14,7 miliarde de lei.
Virgil Stefan rupe tacerea-Liviu Tudor-santaj ordinar
Autodenunt-Fata nevazuta a miliardarului cu Rolls Royce-Liviu Tudor
Unul dintre fostii angajati importanti ai BCU si ai fabricii de ulei MUNTENIA a pus la dispozitia anchetatorilor acte care dovedesc activitatea infractionala a lui Liviu Tudor. Virgil Stefan a dezvaluit si amenintarile care i-au fost adresate de cel ce astazi ii gazduieste pe jurnalistii de la "Evz". "Liviu Tudor a avut o discutie dura cu mine, amenintandu-ma cu distrugerea mea si a familiei mele. Textual a afirmat: Daca nu-ti vei tine gura, ai grija ca exista gloante calde si gloante reci. Nu ti-am spus ca nu mi-e frica de nimeni in tara asta, ca am bani sa cumpar pe oricine? Fata de aceste amenintari va rog respectuos, domnule Presedinte, ca dupa declansarea cercetarilor de catre Politie si PNA, avand in vedere faptul ca exista posibilitatea reala ca Liviu Tudor sa comande eliminarea mea fizica, sa mi se asigure protectia in calitate de martor", se arata intr-un memoriu al lui Virgil Stefan.
Potlogaria MUNTENIA - CONCORDIA-cum fura regele Liviu Tudor 63 de spatii comerciale intr o zi
In ultima zi a anului 1999, SC MUNTENIA SA a majorat capitalul social al SC CONCORDIA A4 SA (ambele controlate de Liviu Tudor) prin aport in natura. In schimbul unei cladiri si a unei linii de imbuteliere, MUNTENIA a ajuns sa controleze 51% din capitalul CONCORDIA A4, in detrimentul SIF Muntenia, care a contestat aceasta potlogarie in numeroase procese. Miza afacerii erau cele 63 de spatii comerciale din Sectorul 4 al Capitalei, administrate de CONCORDIA. Ceva mai tarziu, primarul Traian Basescu avea sa semneze un act prin care terenurile de sub magazine au fost cedate gratuit firmei lui Liviu Tudor. In baza acestuia, CONCORDIA a reusit sa le intabuleze in fals, devenind proprietara pe 63 de spatii comerciale, fara sa plateasca un leu. Contractul dintre Basescu si Tudor a fost mijlocit de Dorin Iacob, omul lui Virgil Magureanu inflitrat in PD. La vremea respectiva, acesta se afla in conducerea executiva a partidului, fiind si administrator la CONCORDIA.
-