English
Nassim Nicholas Taleb, autorul unor cărţi de referinţă pentru evaluarea stabilităţii sistemului financiar actual, cum sunt "The Black Swan" şi "Antifragile", a scris recent pe contul său de Twitter: "Nu eram îngrijorat cu privire la situaţia Deutsche Bank până când ministrul de finanţe al Germaniei a declarat că nu trebuie să fim îngrijoraţi".
O "încredere" similară a manifestat şi David Stockman, fost oficial în cadrul administraţiei Reagan. "Când apar problemele, directorii executivi ai băncilor mint", a declarat Stockman la televiziunea Bloomberg, iar unul dintre moderatori şi-a pus mâinile pe cap.
"Motivul pentru care acţiunile băncilor se vând peste tot este acela că investitorii realizează, din nou, că nu ştiu ce se află în bilanţurile bancare", a mai precizat David Stockman.
De parcă declaraţia lui Wolfgang Schäuble nu ar fi fost suficientă pentru amplificarea neliniştii investitorilor, la scut timp s-a "implicat" şi Pierre Moscovici, Comisarul European pentru Economie. "Băncile europene şi economia sunt solide", a precizat Moscovici, conform unei ştiri Bloomberg. Oare mai este nevoie şi de alte "semnale" de acest fel pentru a-i determina pe investitori să intre în panică?
O serie de analize preluate de Zerohedge au arătat, înainte de intrarea în vigoare a procedurii de bail-in, că noul regim de rezoluţie a băncilor cu probleme "se va dovedi complet incompatibil cu sistemul rezervelor fracţionare, mai ales unul marcat de un grad ridicat de leverage, cum este cazul în mai multe ţări europene".
Dincolo de această incompatibilitate, optimismul în legătură cu buna funcţionare a procedurii este subminat chiar de către unele guverne europene, care au permis aplicarea sa arbitrară (n.a. vezi cazul Novo Banco din Portugalia).
După mai multe încercări nereuşite de calmare a investitorilor, Deutsche Bank a scos pe piaţă o nouă "propunere": răscumpărarea unor obligaţiuni de rang superior. Ştirea a apărut în Financial Times, unde se precizează că valoarea obligaţiunilor răscumpărate va fi de ordinul miliardelor de euro. Datele de la Bloomberg arată că Deutsche Bank a emis obligaţiuni de rang superior cu o valoare totală de circa 53 de miliarde de euro, în condiţiile în care valoarea tuturor emisiunilor de obligaţiuni este de circa 144 de miliarde.
Analiştii de pe piaţă consideră că răscumpărarea este echivalentă "creării unui prag inferior pentru preţurile obligaţiunilor, care să descurajeze vânzările", conform unor declaraţii pentru Bloomberg.
"Băncile pot genera câştiguri de capital dacă îşi răscumpără obligaţiunile la o valoare sub cea nominală", se mai arată în FT. Obligaţiunile convertibile, care au înregistrat căderi masive în ultimele săptămâni, nu sunt incluse în planul de răscumpărare.
Conform datelor de la FT, obligaţiunile de rang superior emise de DB cu o maturitate de 5 ani s-au tranzacţionat în ultimele zile la circa 97% din valoarea nominală.
Noua propunere a DB a determinat o creştere accelerată a preţului acţiunilor, cea mai mare din ultimii 7 ani, dar care nu a reuşit să acopere integral scăderea din primele două zile ale săptămânii trecute (vezi graficul).
Înainte de ultima zi de tranzacţionare a săptămânii, nimic nu mai părea că poate să oprească tendinţa de scădere a acţiunilor DB, în condiţiile în care "investitorii şi-au pierdut complet încrederea în bancă", după cum a declarat unul dintre primii 10 acţionari ai Deutsche Bank pentru Reuters.
Peste Ocean, John Mack, director executiv la Morgan Stanley pe vremea când gigantul bancar american a fost salvat cu un împrumut de peste 100 de miliarde de dolari acordat de Federal Reserve, a venit în "ajutor" în cadrul unui interviu Bloomberg. "Ideea că DB ar putea să nu plătească dobânda pentru datoriile sale este absurdă", a precizat Mack, deoarece "guvernul nu va permite acest lucru".
Au apărut apoi zvonuri conform cărora BCE va extinde programul de relaxare cantitativă astfel încât să includă şi obligaţiunile emise de bănci, iar o ştire Bloomberg a detaliat planul de răscumpărare anunţat de Deutsche Bank.
Valoarea totală a emisiunilor de obligaţiuni în euro şi dolari răscumpărate ar fi de 5,4 miliarde de dolari, în condiţiile unui preţ oferit investitorilor de 97,3% din valoarea nominală. Investitorii care au cumpărat obligaţiunile emise doar luna trecută nu sunt de acord cu oferta DB, declarând că "au fost induşi în eroare, deoarece banca nu prezentat situaţia financiară reală", după cum scrie Bloomberg (n.a. emisiunea de obligaţiuni de rang superior a fost făcută cu circa două săptămâni înainte de publicarea rezultatelor din T4 2015). Oare se va vedea DB nevoită să se apere într-un nou proces?
Un nou proces, pe lângă miile aflate deja în derulare, nu este, însă, principala îngrijorare a gigantului bancar german.
Un email al lui Dominic Konstam, analist de credit la DB, dezvăluie "teroarea pură a celor care realizează gradul distrugerii sistemului financiar actual", după cum arată Zerohedge.
Konstam scrie că "principala problemă este scăderea accelerată a lichidităţii oferite de băncile centrale", dar şi "contagiunea care ameninţă inclusiv centrele bancare din Singapore şi Hong Kong".
Soluţiile oferite de analistul de la Deutsche Bank au implicaţii deosebit de grave pentru libertatea economică şi vor conduce la sfârşitul a ceea ce a mai rămas din capitalism. Printre acestea se află oprirea creşterii dobânzilor în Statele Unite, noi injecţii masive de lichiditate în zona euro, recunoaşterea problemelor de către autorităţile chineze, prin devalorizarea yuanului şi stabilizarea rezervelor valutare, lansarea unor noi programe de stimulare fiscală, dar şi amânarea implementării Acordului de Capital Basel III.
Pentru analistul care "realizează cât de aproape este DB de marginea prăpastiei", după cum scrie Zerohedge, soluţiile de mai sus nu sunt, totuşi, suficiente.
Dominic Konstam consideră că dobânzile negative nu trebuie să fie punitive pentru bănci, cum este cazul celor oferite pentru depozitele de la BCE, ci pentru consumatori, astfel încât să fie "încurajat" consumul. Mai mult, bancnotele de valoare mare ar trebui "dotate" cu microcipuri, iar retragerile de numerar din depozite ar trebui taxate.
Realizează Konstam cât de absurde sunt propunerile sale, mai ales că multe au fost încercate şi nu au funcţionat? După definiţia dată de Albert Einstein, "nebunia este să faci acelaşi lucru la nesfârşit, dar să aştepţi rezultate diferite".
Iar dacă aceasta este şi opinia conducerii, chiar nu mai există producători ai cămăşilor de forţă care să facă o donaţie pentru Deutsche Bank?
"Frica existenţială a analistului de la DB este tangibilă, la fel cum este şi ameninţarea sa implicită: dacă nu faceţi aceste lucruri, explozia DB va fi responsabilitatea voastră", mai scrie Zerohedge.
Într-un interviu acordat revistei Der Spiegel, Andreas Dombret, membru al conducerii executive a Bundesbank, a declarat că "BCE creează bănci zombi în Europa", după cum scrie cotidianul online Deutsche Wirtschafts Nachrichten, şi le menţine în viaţă prin intermediul banilor ieftini.
"Nu a existat nicio încercare serioasă de restructurare a sistemului bancar", a mai precizat Dombret, în opinia căruia "această zombificare trebuie să ia sfârşit".
Se pare că divergenţa de opinii între BCE şi Bundesbank tocmai s-a adâncit, iar Mario Draghi va trebui să explice de ce tolerează acest fenomen, în timp ce promovează, în toate discursurile sale, necesitatea reformelor structurale din economia zonei euro.
Oare când şi cum va ieşi Europa din "noaptea băncilor vii"?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Ca investitor pe bursa
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2016, 08:35)
Mie frica sa cumpar actiuni ale bancilor.
In democratie nu mi se pare corect sa acorzi " ajutor" unei banci.
Falimentul este singura modalitate de curatire.
Cate banci s-au infiintat in lume dupa 2007; care nu au actionari dintre fostii care au dat gres?
Tiparirea de bani a si interzici!
Lumea araba cum de e ferita de aces fenomen?
2. fără titlu
(mesaj trimis de ghita din chitila în data de 15.02.2016, 09:22)
Oare numai 0 hedge asta exista pe internet? Oare e o placere sadica de a cita numai dintr-un site super-pesimist care de ani de zile vede numai caderi si tipete si urlete? Previziunile care nu s-au adeverit ale alora nu conteaza? Pana la urma BC vor tine pravalia sa nu cada nu 0 hedge. Numai cei care au informatia si puterea pot face ceva. Faceti diferenta dintre politica economica si economia politica.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 15.02.2016, 09:36)
Ori de cite ori a luat cuvintul, l-am citat atit pe Mario Draghi "Vom face totul", cit si pe Jean Claude Junker "Mint cind e nevoie".
Indemnul din ultima ta propozitie ilustreaza o oarecare confuzie in felul in care folosesti notiunile de economie politica si politica economica: niciuna nu se refera la propaganda, asa cum pare ca ai vrea tu sa spui (altfel, ar fi de neinteles la ce te referi).
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de ghita din chitila în data de 15.02.2016, 11:39)
Nu e vorba nici de confuzie nici de propaganda (nu inteleg ce legatura are propaganda) ci de un mod de gandire diferit fata de articolele referitoare la BC. M-am referit la politica economica pentru ca BC induc prin politica economica pe care o fac anumite curente si trenduri in economie. Care pot sa iasa sau nu asa cum vor ele. Dar nefacand nimic e mai periculos decat sa faci ceva, pentru ca ele au o raspundere, 0 hedge, analistii, managerii de fonduri n-au. BC sunt partea activa atunci cand nu merge ceva sau exista riscul unor dezechilibre majore. Daca BC nu interveneau in 2008 cum ar fi aratat lumea de azi? As vrea sa stiu, poate ca cei care critica BC deja stiu pentru ca altfel n-ar putea sa compare si atunci sa ne spuna si nouia.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 15.02.2016, 12:09)
Draga Ghita, interventia BC a accelerat prabusirea sistemului si a adincit distanta dintre cei bogati si saracime.
Dealungul timpului scurs din 2008, populatia de peste 11 milioane de cetateni raspindita in tari de pe toate continentele, sub numele de "High Net Worth Individuals" (cei mai bogati oameni din lume) si-a crescut avutia, in timp ce restul populatiei globului a saracit, iar datoriile de tot felul au crescut.
Cei doi indicatori nu dau nicidecum semne ca si-ar atenua tendintele, ci dimpotriva, curba cresterii datoriilor planetare si-a accentuat apropierea de verticala.
Evolutiile aceastea erau previzibile nu dor cu instrumentele FMI si ale bancilor centrale, nu doar de catre laureatii premiului Nobel, ci de catre oricare om cu capul pe umeri, chiar si de la Gheboaia, nu doar de la Chitila.
Caci este evident oricui ca nu micsorezi datoriile imprumutindu-te, ci le maresti.
Unii critici ai interventiilor bancilor centrale stiu cum ar fi aratat lumea daca bancile centrale nu ar fi intervenit in 2008: de exemplu, astazi, pericolul unei conflagratii mondiale nu ar mai fi fost intratit de imediat.
2.4. Alte date, alte viziuni (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 14:44)
Există alte date pe care un site ca ZH nu le va prezenta niciodată pentru că nu servește publicului țintă (acela apocaliptic, incapabil de obiectivitate).
Despre datoriile pe care le menționați, să ne uităm la datoria gospodăriilor (household debt) raportată la venitul disponibil (disposable net income).
Danemarca are o medie de peste 300%, urmată de Olanda cu 250%. Datele sunt într-un articol Bloomberg, "Rich-World Debt Record Has Danes Blocking Credit-Driven Growth"
Dar este ușor de calculat care este populația planetei ce suferă de această problemă. Se însumează numărul de locuitori din țările respective. Și adăugăm și Canada cu 163%.
Populația care are datorii > 200%: 32 milioane
Populația care are datorii > 150%: 140 milioane (include prima categorie și Canada)
Populația care are datorii > 100%: 480 milioane (include primele două categorii dar și SUA)
China: 50-60%
India: 30%
Brazilia: 50%
Rusia: 20-30%
Alte economii din Asia: 150%
Eu personal nu văd mari probleme în datoria gospodăriilor. Este foarte mare pentru 140 milioane de oameni, hai 480 dacă vreți, dar există alte 7 miliarde de oameni care pot balansa relația. După cum se spune "pentru fiecare vânzător, există un cumpărător", tot așa "pentru fiecare credit, există un depozit". Ce efect are un nou depozit? Reducerea datoriei celui care l-a primit. Tot ce trebuie să facem este să mărim cu vreo 30% veniturile restului lumii (de 7 miliarde de locuitori) iar problema datoriei celor din țările dezvoltate (480 mil) se va rezolva... asta dacă sunt competitivi și integrați în sistemul mondial de comerț.
Mai putem discuta despre datoria publică, cea mai mare categorie de datorie. Dar știm că ea se poate plăti, în cele mai multe cazuri. Hârtie și cerneală să fie.
2.5. Hai sa... (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 15.02.2016, 16:06)
Indeobste sint impresionat de multitudinea de informatii din comentariile tale.
De data asta, insa, am senzatia ca nu te pozitionezi corect fata de problema, ceea ce te face sa o minimalizezi..
Deoarece iti admir informatia, te rog sa documentezi:
- cuantumul datoriei TOTALE planetare (publica,privata, interna, externa etc. - TOTALUL); stiu ca nu este posibil calculul, dar o estimare cu aproximatie de o suta-doua sute de trilioane ar fi satisfacatoare;
- cuantumul PIB-ului planetar (sursa: de exemplu, FMI);
- tendinta celor doi indicatori (stiu ca, la rigoare, cei doi indicatori nu alcatuiesc perechea comparativa, dar ea este sugestiva).
Ideea pentru care iti cer asta este sa intelegem cit de chibzuit se comporta planeta in domeniul financiar.
De pilda, intr-o afacere, comportamentul chibzuit se bazeaza pe calculul simplu care sa duca la compararea profitului suplimentar obtinut prin investirea creditului contractat; adica, este chibzuit sa iei credit, daca si numai daca, astfel poti obtine un profit suplimentar indestulator sa fie platita din el dobinda, principalul si sa ramina ceva mai mult decit ar fi fost obtinut fara credit.
Se pare, insa, ca planeta nu se comporta chibzuit, concluzie la care poti ajunge in urma documentarii pe care ti-am cerut-o.
Hai sa stabilim, mai intii, acest lucru.
Hai sa trecem la detalii, in lumina unei concluzii asupra intregului peisaj, ca sa le putem sesiza intelesul.
Multumesc!
2.6. Nu sunt de acord cu suma mondială (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 16:45)
După cum știți, țara A are datoria Da iar țara B datoria Db. Dacă presupunem că doar două țări sunt în lume, atunci A îi datorează lui B și invers (presupunem că există un singur tip de investitor, nu ca acum, public/suveran și privat).
Nu este matematic corect să spui că datoria globală este Da + Db și să o împarți la pib-ul celor două țări, deoarece un credit pentru unii este debit pentru alții. Deci, cele două perechi credit/debit dintre A și B se anulează/compensează reciproc (după cum spuneam, pentru orice credit, există un debit care poate fi folosit pentru stingerea unui alt credit)
La fel și despre datoria suverană. O mare parte din ea se poate rezolva prin compensări bilaterale. Îmi place ce spune Frances Coppola despre aceste lucruri.
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de vasile în data de 15.02.2016, 16:49)
La la la.......si-om mai vedea.
2.8. Ca exemplu, România (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 17:19)
Când se totalizează la nivelul planetei, există niște semne de MINUS care trebuie luate în calcul. Să luăm cazul României cu date de la BNR.
Datoria externă totală (publică + privată) pe termen lung T4 2015
71 mld €
Care este poziția investițională a României pe plan internațional? Are România active pe care le poate folosi pentru stingerea datoriei? Ca exemplu din finanțele fiecăruia. Ai active care aduc randament de 5-7%/pa. De ce le-aș lichida dacă pot obține un credit cu 5%? Mai bine fac o datorie (pasiv) în timp ce am și active cu randamente mai mari. Teoretic, trec drept om cu datorii la bancă. Și fiindcă folosiți metrica de a împărți datoria/PIB (adică datoria / salariul anual), ratați din vedere faptul că am active care depășesc pasivele. Practic, pot închide acel credit oricând.
Revenind, care este poziția investițională a României? Tot de la BNR, pe T4 2015:
Active: 58 mld €
Pasive: 139 mld €
Net: -81 mld € (mie îmi pare că România trăiește pe credit fără active de rezervă)
Să luăm cazul Olandei. Poziția investițională (de la banca lor centrală) este de 471 miliarde € (în T4 2015). Net pozitiv, activele mai mari ca pasivele.
Datoria totală externă este de 3701 miliarde €. Nu este prea concludent. Olanda era oricum pe locul doi în lume la îndatorarea gospodăriilor.
Taiwan: poziția investițională externă, net pozitiv 956 mld $.
Datoria totală externă: 181 mld $
Cum vi se pare Taiwan? Are datorie externă, dar mai contează?
2.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)
(mesaj trimis de MAKE în data de 15.02.2016, 18:15)
Nu am cerut sa impartim datoria la PIB.
Am cerut, de o parte, datoria si de cealalta, PIB.
Motivele pe care le invoci doar ca te impiedica sa faci operatiunea aritmetica de adunare si astfel nu mai putem stabili un punct de pornire al tilcului acestei intimplari a omenirii.
Nu am pomenit de vreo compensare: considera ca faci suma, inainte de orice compensare.
Pe de alta parte, daca e sa fie vorba despre vreo compensare, atnci ea este multilaterala si (deci) imposibila, pentru mai multe motive - date scadente diferite, naturi diferite ale datoriei, datornicului si creditorului.
Observa ca pentru aceste scrupule pe care le invoci, nu poti obtine o vedere asupra datoriei globale, ca si cind ea nu ar exista, indiferent ca poti sau nu sa o calculezi.
N-am cerut un calcul contabil, ci o cifra expresiva.
ING Bank a calculat, cu vreo cinci ani in urma, ca totalul datoriilor suverane planetare s-ar situa pe la 370 de trilioane de dolari.
Evident ca s-a abtinut sa adauge celelalte feluri de datorii.
2.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.9)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 18:34)
Atunci când ignorați minusul care trebuie pus la anumite datorii, tot exercițiul pe care îl faceți este doar o fabulație.
2.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.10)
(mesaj trimis de MAKE în data de 15.02.2016, 18:42)
Banuiesc ca, totusi, cifra neafectata de minusuri, figureaza in niste bilanturi.
Cred ca, intr-un fel sau altul, ceea ce numiti "minus" se regaseste in coloana cealalta, cu care fac comparatia, la final.
Imi este greu sa accept ca cifra de 370 de trilioane avansata de ING Bank este o fabulatie.
2.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.9)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 18:48)
McKinsey Global Institute (MGI) report, "Debt and (not much) deleveraging" calcula $142 trilioane în 2007, $199 în 2014. Deci cifra ING este mult pe lângă. Oricum, nu mă interesează suma ... este o aberație matematică. Iar averea globală a gospodăriilor este estimată la $241 trilioane (nu PIB, ci household wealth care se calculează ca valoarea activelor - datoriile - calculată de Credit Suisse). Și care-i problema?
2.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.11)
(mesaj trimis de MAKE în data de 15.02.2016, 18:54)
In definitiv, nu este treaba mea sa descurc aceste ite; impresia mea este ca ai o expertiza financiara care imi este superioara si prin urmare, te rog sa imi oferi o vedere de ansamblu asupra "finansferei":
este solvabila planeta?
Da sau nu?
Cred ca o scurta examinare a evolutiei masei monetare mondiale (M3) ar fi suficient de graitoare.
2.14. esenta problemei (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de silvia în data de 15.02.2016, 19:48)
Esenta problemei e ca decenii la rand bancile (centrale si comerciale) au creat bani din nimic (tiparnita, rezerve fractionale) si apoi au zis guverneleor sa stimuleaza investitiile publice si consumul ca sa se consume banii fabricati din nimic. Acum, banii facuti din nimic dispar - ca orice balon umflat care se sparge.
2.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2016, 20:00)
Eu vad ca bursele scad.
2.16. se sparge (răspuns la opinia nr. 2.14)
(mesaj trimis de Make Don în data de 15.02.2016, 20:04)
Pe hârtie valoarea activelor proptite prin tot felul de programe arată bine.
În realitate activele și creanțele sunt deținute de câțiva, iar popularii au datorii și joburi plătite tot mai prost.
Nu știu de ce vorbesc unii economiști despre costul inegalității, poate ne spune cristi c. Probabil că odată cu creșterea inegalității, schema Ponzi intră în colaps.
Rămâne se vedem anul ăsta. :)))))
2.17. Apocalipsa doamnei Lagarde (răspuns la opinia nr. 2.12)
(mesaj trimis de MAKE în data de 15.02.2016, 20:11)
Eu lucrez cu materialul clientului: nu mi-e greu sa cred ca ING este "pe linga", dar in sens invers - datoria planetara totala cred ca este cel putin dubla, daca nu tripla (am intilnit ambele cifre, dar nu m-as hazarda sa afirm ca sursele sint pertinente).
Atunci cind vad ca FMI, in mod explicit, isi declina competenta unui raspuns, (dar nu din motivele invocate de tine, ci pentru ca exista "pete albe" pe harta lumii si pentru ca datoriile sint calculate dupa metodologii diferite, chiar in tarile care le raporteaza), nu-mi ramine decit sa-mi aleg o "cifra preferata", intre, sa zicem cele 350 de trilioane ale lui ING si un cvadrilion de dolari, care este cea mai severa estimare intilnita de mine.
Comparatia cu cele 71 de trilioane, cit atribuie FMI valorii PIB global, este coerenta cu disperare pietelor, cu exasperarea FMI si a celorlalte organisme financiare mondiale, cu extremismul masurilor de retorsiune financiara adoptate in Europa si SUA (de la bail out, la bail-in si relaxarea cantitativa, ca sa nu mai vorbim de cele care se vehiculeaza ca intentie, dar inca nu au fost aplicate pentru ca necesita bruschetea aplicarii, fara preaviz) si pentru mine este suficient de expresiva, ca sa trag concluzia ca sistemul civilizatiei bazat pe creditul cu dobinda si-a atins limita de functionare.
Daca ajungi la acest tilc, atunci intelegi ceea ce numesti drept "apocaliptic", ca fiind realist.
Imi este foarte greu sa critic perspectiva din care doamna Lagarde a afirmat, cu vreo cinci ani in urma, ca "atunci cind se va porni furtuna, nu va exista loc pe Pamint in care sa se ascunda cineva".
Are sefa FMI acelasi public cu Zerohedge?
Ma indoiesc.
2.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.13)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 20:24)
Refuz să fiu asociat cu noțiunea de "expertiză". Doar că, în încercarea de a atrage atenția, astfel de studii mi se par superficiale și le găsesc contrazise de alte păreri.
Iată ce tip de cataclism cred eu că poate afecta solvabilitatea planetei. S-a calculat că firmele de combustibili fosili stau pe rezerve cunoscute de $20 trilioane (cărbune, petrol, gaz).
"Quantifying the risks of owning fossil fuel stocks
Fossil fuel companies' proven reserves of coal, oil and gas are valued at approximately $20 trillion. However, multiple scientific studies have looked at the current climate situation and concluded that the vast majority of these resources must not be burned for the international community to retain even a reasonable chance of limiting climate change to 2 degrees Celsius — a goal recognized by virtually every national government and many prominent international organizations."
Reprezintă destul de mult din averea planetei valorizată în monedele fiat de astăzi (oricât ar fi fost ea calculată 250, 300 trilioane). Dacă în câteva zeci de ani, s-ar inventa o metodă de furnizare a energiei mult mai ieftină, poate gratis, atunci toate aceste $20 de trilioane din bilanțurile și evaluările capitalizărilor bursiere ale companiilor energetice S-AR TOPI peste noapte. Acesta ar fi un șoc demn de luat în seamă pentru a discuta despre echilibrul financiar al planetei. Și s-ar rezolva probabil printr-un nou mecanism monetar.
Suntem aproape de un astfel de eveniment? NU. Oricum, nimeni nu știe.
În ceea ce privește M3, da, creșterea este neliniară, poate exponențială. Unii spun că de la $20 trilioane în 1996 la $60 în 2008. Ei, și ce? Acest lucru nu este decât expresia măririi accesului la resurse financiare... Democratizarea lor. Democratizare totuși nu înseamnă anarhie (cum vă doriți dv, să vă creați propriul sistem monetar ca să nu vă supuneți bancherilor).
Ați uitat, dl Make, cât de greu era de luat un credit înainte de 1989? Dar chiar și în anii 2000. Banca nu era dispusă să dea credit (și deci să mărească M2 și M3) decât dacă aveai deja acei bani ... plasați în alte active. Dacă cei doi giranți pe care îi aduceai, au avut la un moment dat suma X, ei au dat-o altcuiva (deci masa M2 nu a variat ci X și-a schimbat doar proprietarul) pentru a cumpăra un bun pe care îl foloseai ca garanție. Deci se credita pentru tine 75% din X, numai dacă X existase deja înainte (din economiile de-o viață ale cuiva sau orice altceva). Cum se procedează azi? Se creează suma X dacă bunul este ipotecat. Se construiește din materiale (din pământ, până la urmă) un obiect (casă) care devine credit în bancă deoarece UN OM are nevoie de el și VA plăti pentru el - în loc să adune o viață banii din alte venituri. Este o diferență esențială de accelerare a creșterii bogăției lumii. China nu ar fi cunoscut o așa dezvoltare. Ar fi așteptat sute de ani (precum țările occidentale) pentru acumularea din economisire a capitalului. Acea creștere a M3 globală care pare îngrijorătoare este doar rezultatul accesului liber și democratic la capitalul FIAT (și deci nu al unui sistem restrictiv precum aurul) al unei populații de 7.5 miliarde de locuitori. Astăzi, orice om din orice colț al planetei, dacă are infrastructura necesară conectării la comerțul mondial, poate contribui la creșterea M3 mondiale (de ex: faceți o stradă în Africa, o centrală atomică și sisteme de apă potabilă și gata ... aveți alte zeci de milioane de oameni, viitori muncitori ce pot fi conectați la sistemul monetar mondial ... vă pot ei manufactura hainele, construi ifoanele, televizoarele, își cumpără și ei o casă și o mașină). Ce este rău în asta? Era mai bine ca banii să fie finiți și restricționați la o elită care avea și armele pentru a-i apăra (precum era aurul)?
2.19. sisteme (răspuns la opinia nr. 2.18)
(mesaj trimis de Make Don în data de 15.02.2016, 20:46)
Mai pe scurt, sistemul monetar este bazat pe nevoile oamenilor care sunt dispuși să genereze scheme Ponzi pe lalele, aur, petrol, terenuri, case, orice, în funcție de manie, iar bancherii le oferă participanților la scheme casino tokens cu... dobândă. :))))
Frumos sistem. Foarte sustenabil. :D
2.20. Datoria globală infinită (răspuns la opinia nr. 2.17)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 20:48)
Eu nu cred că cineva are datele pentru a calcula blablalioanele lor.... pur și simplu mint. Dar nu vreți să credeți asta.
G20 are 85% din PIB-ul global. Hai să vedem suma datoriilor lor. Că nu este greu de însumat 20 de țări. Rezultă cam $50-60 trilioane.
Am găsit la ce vă refereați cu 350 trilioane. Era vorba de valoare pieței LIBOR, unde suma tuturor contractelor închise era estimată la 300-350 trilioane. Dar această sumă nu înseamnă nimic.
2.21. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.18)
(mesaj trimis de MAKE în data de 15.02.2016, 20:49)
Personal, nu sint nicidecum supus bancherilor, altfel decit cit ma obliga legea si oricum, "refuz să fiu asociat cu noțiunea de sistem monetar propriu", cu nihilismul si cu atit mai putin cu anarhismul.
Nu este intentia mea nici o revolutie, sint doar ziarist si cred ca este vocatia mea sa previn ca revolutia va avea loc, fie ca o vrem, fie ca nu.
Avantajele sistemului, pe care le pui in evidenta, au atras apropierea lui de limita de functionare, astfel ca, in prezent, doar se confrunta cu disparitia functiei de autoreglare - ceea ce inseamna ca sistemul deja nu mai exista.
Am vrut sa evit permanenta ta coborire intre copaci, ca sa nu mai abandonezi perspectiva asupra padurii.
De aceea te-am rugat sa documentezi singur, fara mine, citeva date relativ simple, cu privire la situatia financiara globala, pe care nu o poti expedia sub motivul scrupulelor de calcul.
Te rog ca, atit timp cit nu incercam sa configuram aceasta situatie, sa nu mai adaugam alte subiecte discutiei, pentru ca oricare alte aprecieri sint dependente de intelesul situatiei.
Si cu tot respectul, te rog sa nu-mi mai atribui intentii sau conceptii ideologice, pentru ca ma intimideaza, ceea ce n-ar fi corect intr-o discutie care urmareste adevarul.
2.22. cunoaștem (răspuns la opinia nr. 2.20)
(mesaj trimis de Make Don în data de 15.02.2016, 20:50)
Bancarzii din 2008 ne spuneau zilnic că nu contează nivelul datoriei. :D Până când a contat, iar atunci a fost un avertisment.
2.23. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.19)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 20:51)
Nu este vorba de sustenabilitate și de adaptabilitate. Când populația/resursele se vor reduce cu 30%, atunci discutăm. Pe când un asteroid?
2.24. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.20)
(mesaj trimis de MAKE în data de 15.02.2016, 20:55)
Am cerut o estimare, cu marja de eroare enorma.
Da, cred ca suma datoriilor suverane in UE aproximeaza 50 de trilioane, daca imi amintesc bine.
Am rugat o evaluare globala, TOTALA.
2.25. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.24)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 21:48)
Datoriile (în sumă) în UE sunt de 15 trilioane (cifră din CIA factbook). Și este o sumă de prost gust care nu se uită la datoriile reciproce dintre țările membre UE.
"This eye-opening chart compares the debt of the G20 nations"
2.26. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.24)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 21:52)
La datoria externă totală a G20 mai adăugăm 12 trilioane. Deci nu sare de $70 trilioane pentru toată planeta.
2.27. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.26)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 22:06)
Iar dacă vă interesează datoria totală, externă, internă, tot, a fost dată anterior în raportul McKinsey Global Institute:
2007: $142 tril
2014: $199 tril
2.28. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.19)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 22:19)
Criza lalelelor nu a fost o schemă Ponzi. Nu a fost o schemă piramidală. Criza lalelelor a fost, la o scară mai mic, echivalentul topirii importanței zăcămintelor de combustibili fosili.
Lalele chiar valorau cât spunea piața că fac până când s-a descoperit că variația de culoare (acel degrade) era de fapt semnul unei boli a plantei și se obținea foarte simplu cu o bacterie.
Când vei putea sintetiza o casă prin imprimare 3D cu costuri infime, când vei putea genera energie aproape gratis, da, atunci valoarea acestor active se va prăbuși și lumea va fi altfel. Nu în timpul vieții mele.
2.29. abureli de bancher (răspuns la opinia nr. 2.28)
(mesaj trimis de Make Don în data de 15.02.2016, 22:24)
N-ai sa poti justifica niciodata pretul unei case, de fapt o suprapunere de caramizi, altfel decat prin creditele prostesti aruncate pe piata.
2.30. deflation will prevail (răspuns la opinia nr. 2.28)
(mesaj trimis de Make Don în data de 15.02.2016, 22:25)
Attempting to boost inflation, or boost demand, before letting the debt deflation run its course through restructuring and defaults leads only to -further- distortion, and -further- impoverishes society’s poorer (at some point to a large extent the former middle classes). Whose lower spending, as nary a soul seems to comprehend, is the origin of the deflation to begin with.
All the attempts by central bankers to boost inflation that we’ve seen so far squarely ignore this, and operate on the false assumption that if only prices for financial assets and real estate can be raised even higher -artificially-, deflation can be warded off.
Thing is, deflation starts not at the top, it starts at the bottom. It’s not the banks or the bankers or the well-off who are maxed out and stop spending, but the people in the street.
They are responsible for most of the spending in an economy, and therefore for the velocity with which money moves in a society. And if the velocity of money falls below a critical point, no increase in the other side of the inflation/deflation equation -the money/credit supply- can make up for the difference. There is a point where all of the King’s horses and all of the King’s central bankers can’t put Humpty Dumpty together again.
The people in the street are not just maxed out in the sense that they have no money, they have less than no money, since they’re deep in debt. An increasing part of whatever they do still have, and what they make in their ever lower paying jobs, goes toward debt payments. Yeah, that’s the giant sucking sound.
2.31. Fals (răspuns la opinia nr. 2.29)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.02.2016, 23:00)
Nu știi nimic despre formarea prețului caselor. În mod evident că dacă îl vei plăti pe cel care produce cimentul cu 2 lei în loc de 200, și pe fierarul care produce fierul tot cu 2 lei în loc de 200, și pe tâmplarul care îți face ferestrele din lemnul pe care altul l-a adus din pădure, ... dacă pe toți nu îi plătești, dacă lemnul îl furi și nu ai obligația să plantezi 3 în loc, etc. .... dacă faci cimentul fără filtre de poluare iar curentul îl iei din cărbuni, etc. .... da, prețul casei va fi altul decât cel format de piață.
Nici nu înțelegi consecințele ce rezultă din a plăti cu 2 lei în loc de 200 pe acel muncitor, etc. Păi îți spun eu..... economia țării tale se va prăbuși înainte să ai tu bani pentru casă. Dar, după cum o arată țările subdezvoltate, vei avea bani de o colibă. Succes.
2.32. Bancherii vor sa nu fie stiut adevarul (răspuns la opinia nr. 2.31)
(mesaj trimis de Make Don în data de 16.02.2016, 10:01)
Costul de productie n-are nicio treaba cu pretul unei case, iar asta pute ingrozitor in cazul coșmeliilor de lemn americane.
Replicile astea nesimțite să i le dai unuia cu neuronul la fel de atrofiat ca al tău.
2.33. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.32)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.02.2016, 12:59)
baietelule ... crezi ca daca citesti siteuri de dezaxati cu teorii conspirative ai si pareri informate ... iar despre nesimțire, ești un caraghios incompetent și incult ... prăpăditule .... asta înseamnă replici corecte la adresa ta, nu nesimțite iar acum le primești direct in fata.
2.34. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.32)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 16.02.2016, 13:09)
Every couple of years, NAHB Economics asks single-family builders nationwide to provide data from their income statements and balance sheets so that industry-wide benchmarks on profit margins, asset and equity positions can be determined.
Builders reported an average of $13.7 million in revenue for fiscal year 2012, of which $11.3 million (82.6%) was spent on cost of sales (i.e. land costs, direct and indirect construction costs), leaving them with a gross profit margin of 17.4%. Operating expenses (i.e. finance, sales, marketing, general, and administrative expenses) took another $1.7 million (12.5%), and so in the end, builders posted an average net profit (before taxes) of $666,000, a 4.9% net profit margin.
Builders’ average gross profit margin in 2012 (17.4%) was higher than in 2010 (15.3%) and 2008 (14.4%), but was still lower than in 2006 (20.8%). Meanwhile, builders’ average net profit margin jumped to 4.9% in 2012, about 10 times higher than in 2010 (0.5%) and a definite improvement over the loss in 2008 (-3.0%), but still lower than in 2006 (7.7%).
Hai, mergi și învață. Mai lasă site-urile de tâmpiți Zero Hedge.
2.35. te amagesti (răspuns la opinia nr. 2.33)
(mesaj trimis de Make Don în data de 17.02.2016, 10:34)
Am toata lista de lichele din Romania. :)
2.36. n-ai nimerit (răspuns la opinia nr. 2.34)
(mesaj trimis de Make Don în data de 17.02.2016, 10:37)
Deflatia va face ravagii la nivel global. N-ai sa vezi asta pe zerohedge, platforma de prapastiosi care au investit in aur si argint pe varf de bula, in aprilie 2011.
Bancardule, viata e complexa, iar cunostintele tale, extrem de limitate. :)))))))
2.37. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.36)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 17.02.2016, 18:20)
Greșit, foarte greșit. Toți cei care aruncă deflația ca argument, se gândesc, în mintea lor îngustă, doar la povara datoriei DM (știi tu, developed markets). Ei nu iau în calcul EM (emerging) care nu sunt atât de mult îndatorați.
Efectul de deleveraging nu are cum să fie devastator. Doar 500 de mil de oameni din lume și-au acoperit limita de credit. Restul de 7 MILIARDE mai au foarte mult până acolo. Ai cunoștințe infinitezimale.
2.38. @bancard (răspuns la opinia nr. 2.37)
(mesaj trimis de Make Don în data de 17.02.2016, 19:45)
Și cine le dă credite restului?
Ești real? :)))))))
Te pomenești că vă apucați să-i umpleți de bani pe migranții din Siria.
2.39. @bancard (răspuns la opinia nr. 2.37)
(mesaj trimis de Make Don în data de 17.02.2016, 19:47)
2008 a fost un mic avertisment. Atunci s-a verificat teoria ta. E foarte bună. Ține-o tot așa! :)))))))
2.40. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.39)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 17.02.2016, 20:57)
Exact. În 2008 s-a descoperit că tiparnița merge și ea poate opri tăvălugul deficitului de încredere ("sell at any price"). Deflația a fost oprită în 2008.
Cine le dă credite? Este doar o chestiune de voință politică. Îți poți imagina ce boom economic poate produce reconstrucția Siriei dacă boii de americani o lasă în pace?
Începând din 2013, PIB-ul DM este MAI MIC decât al EM. Și la cum arată situația EU, va continua să scadă.