English
Parlamentul va avea puteri sporite conform noii Constituţii. Atribuţiile celor două camere sporesc, în timp ce prerogativele preşedintelui sunt tot mai restrânse. Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat ieri un amendament potrivit căruia Parlamentul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin regulament propriu, Avocatul Poporului şi directorii SRI şi SIE. Astfel, a fost introdus un alineat nou la articolul 75, cu următorul cuprins: "Parlamentul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare: a) Avocatul Poporului; b) directorii Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe". Totodată, Comisia de revizuire a stabilit şi că preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ, consilierii Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Economic şi Social şi preşedintele Autorităţii Electorale Permanente vor fi numiţi sau aleşi de Senat. Astfel, a fost introdus un alt alineat nou tot la articolul 75, cu următorul cuprins: "Senatul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare: a) preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ; b) consilierii Curţii de Conturi; c) preşedintele Consiliului Economic şi Social; d) preşedintele Autorităţii Electorale Permanente; e) reprezentanţii oricărei alte autorităţi sau instituţii publice aflate sub control parlamentar sau, care potrivit legii, prezintă Parlamentului rapoarte sau alte dări de seamă privind propria activitate". Amendamentul a fost adoptat cu 17 voturi "pentru", 2 voturi "împotrivă" şi o abţinere. În Constituţia actuală, preşedintele propune şefii serviciilor de informaţii, iar Camera Deputaţilor şi Senatul votează asupra propunerilor făcute de şeful statului, în plen comun.
De asemenea, comisia a adoptat un amendament potrivit căruia ţara noastră recunoaşte rolul istoric al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al bisericii ortodoxe şi al celorlate culte religioase în constituirea şi modernizarea statului român. Astfel, după articolul 1, alineatul (1) care prevede că "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil", a fost introdus un nou articol, care în viitoarea Constituţie va avea următorul cuprins: "România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al bisericii ortodoxe şi al celorlate culte religioase". Amendamentul a fost adoptat cu majoritatea voturilor membrilor Comisiei de revizuire. Şi amendamentul propus de senatorul PNL Tudor Chiuariu prin care este instituit acelaşi regim pentru combaterea traseismului politic în cazul parlamentarilor precum cel existent în cazul primarilor a fost adoptat. Amendamentul prevede că mandatul parlamentarului încetează în momentul în care senatorul sau deputatul îşi dă demisia din partidul pe listele căruia a fost ales.
Pe de altă parte, tot ieri, a fost aprobat şi un amendament prin care se defineşte explicit autonomia universitară. Astfel, articolul 32, alineatul (6), care în actuala Constituţie are următorul cuprins: "Autonomia universitară este garantată" a fost completat, în viitoarea Lege fundamentală urmând să se prevadă: "Autonomia universitară este garantată, implicând capacitatea recunoscută prin lege instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna în mod liber organele de conducere, de a-şi executa în mod neîngrădit un buget de venituri şi de cheltuieli, de a hotărî în mod independent cu privire la politica de personal însuşită şi de a decide fără nicio constrângere exterioară cu privire la misiunile educaţionale şi de cercetare asumate". Amendamentul iniţiat de PSD a întrunit 17 voturi "pentru" şi 3 voturi "împotrivă". Legea educaţiei menţionează că autonomia universitară este garantată prin Constituţie şi că libertatea academică este garantată prin lege.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
