NOUA EUROPĂ VS. VECHEA EUROPĂ: Viitorul uniunii bancare este umbrit de divergenţe

Deşi liderii europeni s-au pus de acord asupra necesităţii implementării reglementărilor în domeniul bancar şi financiar şi au convenit, de principiu, asupra principiilor uniunii bancare, diferenţele de opinie între "noua" şi "vechea" Europă nu par să-şi găsească rezolvare.

În timp ce Polonia, România sau Cehia se arată în profund dezacord cu măsurile care ar putea duce la crearea unei Uniuni Europene (UE) "cu două viteze", rămâne neclar felul în care, din punct de vedere legal, acestea ar putea fi incluse în mecanismul decizional al zonei euro, dar şi dacă vor primi acordul explicit al Germaniei pentru acordarea de drepturi depline.

Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat recent, în faţa adunării generale a Partidului Popular European (PPE), încrederea într-o Uniune "participativă", care într-o uniune bancară să ofere aceleaşi drepturi tuturor statelor, excluzând varianta unui "al doilea club", iar premierul ceh Petr Necas a avertizat că se va opune oricăror modificări aduse actualului plan pentru uniunea bancară.

La rândul său, europarlamentarul polonez Jacek Saryusz-Wolski a declarat ieri că divizarea UE prin crearea unor mecanisme, instituţii sau bugete destinate exclusiv statelor din zona euro ar putea avea efecte negative asupra construcţiei europene.

"Sursa crizei nu este moneda, aşa că este ilogic şi iraţional ca soluţiile să vine pe criteriul apartenenţei la zona euro. O astfel de situaţie ar fi de neacceptat, contravine principiilor democratice", a subliniat domnia sa, a cărui părere nu este însă împărtăşită în întregime de Comisia Europeană (CE).

Michel Barnier, comisarul pentru piaţa unică şi servicii, consideră că cele 17 state care au adoptat deja moneda unică sunt mai solide decât altele, astfel că acestea ar trebui să aibă o uniune bancară şi o supraveghere financiară mai puternică, la care celelalte state să "contribuie".

Din punct de vedere legal este încă neclară modalitatea prin care statele din afara Zonei euro vor participa.

"Împreună cu Banca Centrală Europeană (BCE), trebuie să găsim o modalitate ca statele non-euro să participe la aceste discuţii şi să ocupe un loc corect, cel mai probabil prin adaptări la tratate şi mecanisme", a mai spus oficialul european, subliniind că este vorba de un proces de durată.

În urma recentelor declaraţii ale minis-trului de finanţe german Wolfgang Schaeuble că îşi doreşte instituirea poziţiei de comisar european pentru zona euro, nu mai reprezintă o surpriză faptul că, după ce în luna iulie, Michel Barnier vorbea despre implementarea mecanismului de supraveghere până la sfârşitul acestui an, la începutul săptămânii tot domnia sa declara, la Bruxelles, că speră în obţinerea unui acord politic până la aceeaşi dată.

Anghela Merkel spunea miercuri, la Bucureşti, că prietenia se cunoaşte în timp de criză. În accepţiunea germană, dovada de prietenie ar reprezenta-o chiar comisarul pentru monedă, acesta urmând să aibă dreptul de a lua decizii în afara principiului responsabilităţii colective.

Seara trecută, după închiderea ediţiei, la Bruxelles se întrunea Consiliul European de toamnă. Viitorul Uniunii Economice şi Monetare, mecanismul european de supraveghere bancară şi Uniunea bancară sunt câteva dintre subiectele incluse pe agenda liderilor europeni.