La nivel european nu există, în prezent, un trend de închidere a unităţilor nucleare, ne-a declarat conducerea Nuclearelectrica. De altfel, conform datelor Asociaţiei Nucleare Mondiale, la nivelul lunii octombrie 2012, erau în construcţie 64 de uni-tăţi la nivel global, mai multe decât anterior accidentului de la Fukushima din martie 2011, mai spun reprezentanţii Nuclearelectrica.
Raportul Comisiei Europene cu referire la rezultatele testelor de stres, realizate de statele membre, concluzionează că standardele de securitate nucleară ale centralelor din Uniunea Europeană sunt înalte, însă este nevoie de îmbunătăţiri adiţionale. În acest sens, Comisia a formulat pentru fiecare stat membru o serie de recomandări al căror scop este operarea în condiţii de maximă siguranţă, conform celor mai bune practici şi standarde internaţionale.
Această analiză, dar şi recomandările aferente, fac parte din trend-ul internaţional de dezvoltare continuă a sectorului nuclear pe baza lecţiilor învăţate în urma unor accidente, cum este cazul Fukushima.
În cazul centralei nucleare de la Cernavodă, rezultatele testelor de stres atestă că la centrala de la Cernavodă nu este posibil un eveniment nuclear similar cu cel de la Fukushima, primul argument fiind robusteţea tehnologiei utilizate - CANDU 6. Potrivit Nuclearelectrica, avantajele utilizării tehnologiei CANDU 6 constau în utilizarea uraniului natural, două sisteme speciale independente de oprire a reactorului, două camere de comandă independente, două seturi de grupuri electrogene (generatoare) din care unul calificat seismic, două grupuri electrogene mobile, surse de apă in-dependente de con-diţiile exterioare (puţuri de mare adâncime).
Pentru comportamentul centralei la cutremur, au fost utilizate ca bază de calcul datele oferite de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Cutremurul maxim estimat în zona Cernavodă poate avea o magnitudine care corespunde unui vârf de acceleraţie la nivelul solului de 0,18 g. Conservativ, în calculele de proiectare ale unităţilor de la Cernavodă s-a ales o valoare a acceleraţiei gravitaţionale de 0,2 g, adică cu o probabilitate de apariţie de 1 la 1000 de ani, deşi cel mai puternic cutremur înregistrat de-a lungul timpului în zona Vrancea a avut în zona Cernavodă un vârf de acceleraţie de 0,11 g.
În cazul unui cutremur cu o probabilitate de apariţie de 1 la 1000 de ani, ambele sisteme independente de oprire sunt calificate seis-mic, adică sunt capabile să opreas-că în siguranţă reactorul. Există, de asemenea, sisteme independente, calificate seismic care să răcească zona activă (combustibilul) şi să prevină eliberarea de radioactivitate, ne-au mai spus reprezentanţii Nuclearelectrica.
Experţii au ajuns la concluzia că sistemele de securitate ale centralei de la Cernavodă îşi îndeplinesc funcţiile chiar şi în cazul unui cutremur căruia i se asociază o acceleraţie gravitaţională de 0,4 g, adică cu peste 35% faţă de acceleraţia gravitaţională a unui cutremur cu probabilitate de apariţie de 1 la 10.000 de ani.
Al doilea scenariu luat în calcul în cadrul reevaluării securităţii nucleare la CNE Cernavodă este comportamentul centralei în caz de inundaţii. Experţii au concluzionat că scenariul inundării centralei printr-un tsunami în urma producerii unui cutremur este imposibil, deoarece distanţa dintre centrală şi Marea Neagră este de 60 de km, distanţă în care valurile ar fi disipate. O altă posibilitate de inundare a centralei o reprezintă distrugerea barajului de la Porţile de Fier, situat la 600 km de centrala de la Cernavodă, situaţie în care valurile ar fi, de asemenea, disipate datorită distanţei.
În cazul scenariului inundării centralei datorită creşterii nivelului Dunării, nivelul de inundare luat ca bază de proiect pentru centrala nucleară este de 14,13 MMB (metrii faţă de nivelul Mării Baltice), cu probabilitate de a fi atins de 1 la 10.000 de ani, iar cota amplasamentului centralei este de 16 MMB. Conform analizelor, periodicitatea revenirii nivelului considerat ca bază de proiect (14,13 MMB) este chiar mai mare 10.000 de ani, respectiv 43.500 de ani iar cota amplasamentului (16MMB) ar putea fi atinsă o dată la 213.000.000 ani.
În cazul unor ploi torenţiale, sis-temul de drenaj al centralei permite eliminarea a 97,2 l/mp/h, maximul absolut înregistrat pe amplasament de-a lungul timpului fiind de 47,3 l/mp/h. Conform evaluărilor, calculele au demonstrat că în cazul unor ploi cu un debit de 10 ori mai mare decât debitul maxim istoric, nivelul de apă maxim pe amplasamentul centralei nu poate atinge cota pardoselii clădirilor care este mai înaltă cu 0,3 m faţă de cota amplasamentului de 16 MMB. În concluzie, niciun tip de inundaţie prevăzută în scenariile de mai sus nu poate afecta centrala şi siguranţa acesteia.
În cazul Fukushima, problema majoră a fost pierderea totală a alimentării cu energie electrică şi a sursei finale de răcire. În cadrul analizelor efectuate pentru acest scenariu, centrala Cernavodă a luat în calcul pierderea alimentării cu energie electrică din exterior, pierderea totală a alimentării cu energie electrică inclusiv a surselor proprii, pierderea ultimei surse primare de răcire împreună cu pierderea totală a alimentării cu energie electrică.
În cazul pierderii alimentării electrice din exterior, echipamentele electrice necesare funcţiilor de securitate vor fi alimentate din două seturi de grupuri electrogene: un set de rezervă care intră automat în serviciu şi un alt set de urgenţă, calificat seismic care va fi folosit în cazul în care generatoarele din primul set de rezervă sunt indisponibilizate de cutremur. În plus, centrala deţine grupuri electrogene mobile bine adăpostite faţă de cutremurul maxim credibil, care pot fi conectate în maxim 3 ore pentru a alimenta echipa-mentele esenţiale ale centralei.
La pierderea tuturor surselor de alimentare cu energie electrică, inclusiv a surselor proprii, reactoarele se opresc automat, prin intrarea în func-ţiune a celor două sisteme de oprire rapidă, fără a fi nevoie de energie electrică. Răcirea combustibilului se asigură prin fenomene de circulaţie naturală a apei grele (termosifonare) din circuitul primar, iar căldura este transferată în generatorii de abur. Nivelul necesar de apă în generatorii de abur este asigurat de rezervorul de stropire la avarie.
În acest mod se asigură răcirea combustibilului pentru cel puţin 27 de ore, timp suficient pentru disponibilizarea grupurilor electrogene mobile care vor asigura energia necesară pompării apei din exterior. Controlul radioactivităţii nu este afectat, vanele de izolare a anvelopei înch-izân-du-se automat la pierderea energiei electrice. Monitorizarea parametrilor critici de securitate se face aproximativ 8 ore cu energie electrică din baterii calificate seismic, după care grupurile electrogene mobile reiau alimentarea cu energie electrică.
În cazul pierderii ultimei surse primare de răcire, adică pierderea alimentării cu apă din canalul Dunăre-Marea Neagră, rezervele de apă din sistemele cu funcţie de răcire sunt suficiente pentru asigurarea răcirii combustibilului după oprirea reactorului. În plus, există şi posibilitatea conectării unor maşini de pompieri la sistemul de răcire care să asigure un volum suplimentar de apă, precum şi alimentarea sistemului cu apă de răcire din cele două puţuri de mare adâncime aflate pe amplasamentul centralei.
Deşi sistemele de securitate ale centralei acţionează independent şi "în cascadă", experţii au luat în calcul şi ipoteza în care aceste sisteme de securitate nu îşi îndeplinesc func-ţiile, consecinţa fiind topirea combustibilului în zona activă. Calculele indică că posibilitatea apariţiei unui astfel de eveniment la Cernavodă este de 3 ori mai mică decât valoarea cerută de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena. Deşi probabilitatea de producere este extrem de redusă, din grija şi preocuparea pentru protejarea populaţiei şi mediului, CNE Cernavodă a elaborat Ghiduri de Gestionare a Accidentelor Severe, care împreună cu Procedurile de Operare Anormală a Centralei, au rolul de a preîntâmpina şi minimiza consecinţele accidentelor care duc la topirea zonei active.
Conducerea Nuclearelectrica ne-a mai declarat: "În prezent sunt în curs de implementare îmbunătăţiri de securitate nucleară precum adaos suplimentar de apă în chesonul reactorului; sistem de filtrare a evacuării forţate din anvelopă; sisteme de recombinare a hidrogenului şi monitorizare a concentraţiei gazelor în anvelopă, cu termen de finalizare sfârşitul anului 2013".
Oficialii companiei au concluzionat că toate analizele demonstrează că facilităţile existente asigură o margine de securitate mai mult decât suficientă în cazul celor mai defavorabile scenarii. La centrala de la Cernavodă nu poate apărea o situaţie similară cu accidentul de la Fukushima.
1. Unele intrebari...
(mesaj trimis de G.B. în data de 06.11.2012, 13:00)
1. Nu contestam masurile de securitate citate si probabilitatile de aparitie a ..problemelor. 2 .Suntem siguri ca analiza prezentata este corecta. 3.Problemele apar atunci cand ecologia trebuie sa-si spuna cuvantul respectiv reziduurile nucleare,depozitarea lor si orice am spune ,radiatiile. Energia curata ..este MORTALA ,! in timp...4 Fata de aceste chestiuni ,sistemul de transport al energiei electrice la utilizatorul final este tributar ..retelelor de transport, orice am spune..,sistem costisitor ce implica niste cheltuieli deloc de neglijat... 5. In plus apare problema combustibilului nuclear,deloc de neglijat. Nu avem date exacte privind rezervele de uraniudar este evident pentru orcine ca sunt limitate in timp,in mod indubitabil..6 Fata aceste solutii nucleare de producered a energiei electrice sunt in curs de dezvoltare solutii de obtinere a energiei electrice prin metode total ecologice,utilizand tot aburul pentru actionare turbinelor dar la dimensiuni mai mici si amplasate aproape de utilizator. 7. Pentru detalii vom reveni in Bursa on-line ,sub aceeasi semnatura: B.G. ..8. Oficialii interesati pot urmari interventiile noastre de incepand cu zilele de marti ,continuind cu miercuri,joi si vineri , la articolele pe probleme de energie din Bursa on-line.