O companie IT cu sediul în Cluj-Napoca, "Onyx Beacon", se numără printre furnizorii "Lockeed Martin", una dintre cele mai mari firme de produse şi servicii militare din lume, cunoscută în special pentru fabricarea avioanelor de luptă F-16 şi F-35, scrie News.ro.
"Onyx Beacon" a început o colaborare cu americanii de la "Lockheed Martin" în cadrul căreia, în două depozite din Orlando, "Lockheed" foloseşte beaconi pentru a gestiona mai rapid şi mai eficient echipamentele, piesele şi coletele cu care lucrează zilnic.
Beaconii sau "balizele", aşa cum poate fi tradus termenul, sunt dispozitive de mărimea unui portofel sau mouse, în funcţie de model, care folosesc tehnologia Bluetooth şi pot trimite pe telefon sau tabletă informaţii legate de locul în care se află obiectul pe care beacon-ul este montat sau pur şi simplu informaţii despre acel obiect, indiferent de format.
Soluţia celor de la "Onyx" este potrivită în numeroase domenii, de la turism la marketing şi de la gestionarea de stocuri până la activitatea unui muzeu. Conceptul le-a atras atenţia şi americanilor de la "Lockheed Martin", unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul apărării în SUA şi compania care produce cele 12 avioane F-16 second hand cumpărate de România cu un preţ total de peste 630 de milioane de euro. Americanii au început cu câteva luni în urmă un proiect-pilot în cadrul căruia au început utilizarea beaconilor şi a sistemului Tracko în două depozite din Orlando. Proiectul pilot a reuşit, iar acum colaborarea continuă.
Claudiu Rusu, marketing and communications manager la "Onyx Beacon", a afirmat: "Noi, dincolo de faptul că producem beaconi Bluetooth, avem şi o soluţie integrată care se numeşte Tracko. Această soluţie foloseşte beaconii împreună cu o platformă software şi devine astfel o soluţie RTLS, adică Real Time Locating Service. Asta înseamnă localizarea unor obiecte în spaţii închise cum ar fi depozitele sau mall-urile. Asta nu se poate face altfel, cu GPS-ul de exemplu, iar ceea ce e nou la noi e faptul că folosim tehnologia bluetooth".
O astfel de soluţie poate reduce timpii de gestionare a coletelor chiar şi de 40 de ori.
Claudiu Rusu a precizat: "Ei folosesc beaconii ca sistem de localizare a obiectelor din două depozite de-ale lor din Orlando. Sunt folosiţi pentru a gestiona pachete şi piese care ulterior ajung în producţia lor. Pe ei, în primul rând, îi interesează să îşi reducă timpii de căutare. Folosesc multe pachete şi cutii care arată la fel şi până acum dura foarte mult să le găsească. Se pierd mult timp şi mulţi bani. Timpul se reduce foarte mult când foloseşti o astfel de soluţie.(...) La beaconii noştri avem un buzzer. De exemplu, ai un depozit cu scaune care arată aproximativ la fel, iar tu cauţi unul anume, comandat de către cineva. Îl vezi pe hartă, dar ajungi lângă el şi vezi că este stivuit cu alte câteva sute de scaune care arată la fel. Cu ajutorul acelui buzzer, poţi face beacon-ul să emită un sunet şi în acel moment îl poţi găsi mai uşor. Chestia asta nu o mai face nimeni deocamdată şi pentru lucruri de acest gen au ajuns "the big guys" să lucreze cu noi. În faza de testare mai avem o funcţie de movement history cu care poţi vedea pe unde "s-a plimbat" un anumit bun din depozit. E ceva ce folosim în colaborarea cu o firmă din domeniul de automotive şi sunt montate pe motostivuitoare. Pe ei îi interesează mult să optimizeze traseele utilajelor, astfel încât să nu irosească timp. Este foarte utilă funcţia şi, mai mult decât atât, poţi vedea heat map-uri ca să vezi dacă sunt zone unde lucrurile se mişcă mai greu sau chiar există blocaje".
Cu mai mulţi ani în urmă, beaconii au captat atenţia pieţei prin colaborări cu un supermarket din Cluj-Napoca, dar şi cu un operator de telefonie mobilă. De asemenea, tehnologia celor de la "Onyx" a ajuns şi în Bucureşti, unde în 2015 au ajuns 500 de iBeaconi, montaţi pe mijloacele de transport public, astfel încât să ajute persoanele cu deficienţe de vedere. Folosind, la fel, o aplicaţie pentru telefonul mobil, beaconii emiteau un semnal pe telefon prin care anunţau utilizatorul când şi ce autobuz urmează să ajungă în staţie, prin intermediul unui mesaj vocal. Cu toate acestea, interesul la nivel naţional este unul foarte scăzut, chiar dacă multe oraşe din România îşi atribuie titulatura de smart city.
Claudiu Rusu a mai spus: "Pentru noi, piaţa din România este undeva la 1%. La nivel internaţional însă, această tehnologie nu mai este un moft şi se foloseşte dincolo de un simplu experiment. Se foloseşte şi în proximity marketing, în mall-uri sau magazine".
Companiile internaţionale, pe de altă parte, descoperă tot mai mult plusurile unei astfel de investiţii. Muzeul din Salzburg, o instituţie culturală care are unsprezece sedii cu tematici diferite răspândite în tot oraşul, a instalat în urma cu un an o reţea de beaconi pentru a facilita vizitatorilor săi o experienţă multimedia. La intrare, vizitatorii primesc o tabletă Samsung pe care este instalat un ghid virtual al muzeului. Vizitatorii pot să acceseze materiale audio sau video, toate acestea fiind în strânsă legătură cu exponatele pe care le pot observa fizic, în muzeu. Beaconii sunt montaţi în fiecare încăpere şi sunt conectaţi la reţeaua electrică a muzeului. Proiectul-pilot a început cu 25 de beaconi amplasaţi în 25 de camere, dar reţeaua urmează să crească la 100 de zone ale muzeului, atât interioare cât şi exterioare.
Tehnologia "Onyx Beacon" a ajuns chiar şi în Orientul Mijlociu, în sistemul bancar. Într-un an de la adoptarea "balizelor", aproape două milioane de utilizări a avut o aplicaţie introdusă de o cunoscută bancă cu sedii în Abu Dhabi şi Dubai. Clienţii care intră în filialele în care există beaconi primesc pe telefonul mobil, prin intermediul unei aplicaţii, notificări cu privire la campanii şi promoţii. Prin intermediul acestei tehnologii, banca poate fi notificată cu privire la profilul clientului care tocmai a intrat în clădire şi poate oferi personalului informaţii preţioase care să ajute la abordarea acestuia şi la o interacţiune mai eficientă între client şi funcţionar.
În Italia, în regiunea Bolzano din nordul ţării, compania de transport "SASA" încearcă să educe utilizatorii transportului în comun prin intermediul aplicaţiei mobile SASABus, care funcţionează cu ajutorul beaconilor. Toţi utilizatorii înregistraţii în aplicaţie pot transforma kilometri călătoriţi cu autobuzul în puncte care pun utilizatorul într-un clasament general. Numărul de kilometri este calculat cu ajutorul beaconilor, iar tehnologia aceasta are rolul de a-i implica pe utilizatori într-un soi de joc care să îi provoace să folosească transportul public tot mai mult, mai scrie agenţia citată.