O creştere economică bolnavă de consum

Ţara noastră se bucură de rate de creştere record între ţările Uniunii Europene - 4,8% în 2016, însă, dincolo de latura cantitativă a acestor performanţe, latura calitativă trebuie deopotrivă urmărită, printr-o contribuţie mai consistentă din partea investiţiilor la creşterea PIB, a declarat, ieri, Klaus Iohannis, preşedintele României, în cadrul evenimentului "Preşedintele României în dialog cu mediul de afaceri", unde au participat peste 300 de oameni de afaceri, români şi străini.

Domnia sa a precizat: "Anul trecut, investiţiile străine directe au atins un nivel record pentru perioada post-criză - circa 4,3 miliarde euro, ceea ce arată în continuare atractivitatea României pentru mediul investiţional extern, fiind, de asemenea, importantă şi calitatea acestor investiţii.

Totodată, exportul net a înregistrat o contribuţie negativă la creşterea PIB, deoarece avântul importurilor a fost sistematic peste cel al exporturilor, în principal pe seama bunurilor de consum, ceea ce a condus la adâncirea deficitelor comerciale, cu aproape 20% în 2016 şi cu circa 27% pe primele două luni din 2017, în comparaţie cu 2016.

Deşi ocuparea forţei de muncă s-a îmbunătăţit semnificativ, rata şomajului coborând undeva la 5,4%, şomajul în rândul tinerilor se menţine foarte ridicat, peste 20%, iar piaţa muncii resimte deja o anumită penurie în privinţa personalului calificat, ceea ce tinde să devină o problemă pentru mediul de afaceri, fapt ce impune soluţii coerente".

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a respins categoric tentativele populiste recente de a pune în opoziţie investiţiile străine faţă de capitalul românesc, companiile multinaţionale faţă de IMM-urile româneşti. În opinia domniei sale, acest lucru este o mare eroare, considerând că antreprenoriatul românesc se va consolida cu atât mai mult cu cât cooperarea cu investitorii străini va fi mai strânsă.

Klaus Iohannis a precizat: "Avem nevoie de politici care să încurajeze integrarea în economia naţională a lanţurilor valorice de producţie. Producţia este cheia prosperităţii noastre, de aceea am dorit să intru în dialog cu oameni de afaceri care creează valoare adăugată în economia României".

În februarie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a făcut mai multe acuzaţii la adresa multinaţionalelor, afirmând că are informaţii potrivit cărora corporaţiile multinaţionale şi-au "stimulat" şi îndemnat angajaţii să protesteze. "Am auzit tot felul de zvonuri la televiziune cum corporaţii multinaţionale, şi chiar şi naţionale, au finanţat şi au stimulat şi au îndemnat proprii angajaţi să iasă la aceste manifestaţii", a afirmat Dragnea, în 19 februarie.

Preşedintele PSD i-a cerut şefului Comisiei SRI din Parlament, Adrian Ţuţuianu, informaţii suplimentare pe această temă.

Ulterior, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că el şi guvernul Grindeanu nu au "absolut nimic" împotriva multinaţionalelor.

• Iohannis: "Îndemn ferm la prudenţă în legătură cu diverse propuneri fiscale"

Încrederea dintre Guvern şi mediul de afaceri, dintre stat şi economie, în general, nu se câştigă doar în anii electorali, ci mai degrabă după, prin politici economice coerente, sustenabile pe termen mai lung,

Domnia sa a declarat: "În acest sens, îndemn ferm la prudenţă în legătură cu diverse propuneri fiscale, care sunt vehiculate în ultima vreme, mai ales dacă nu sunt temeinic fundamentate, fără un proiect coerent, fără garanţii clare în privinţa beneficiilor, precum şi a capacităţii administrative".

Cel mai recent proiect fiscal major lansat în discuţie de guvernul PSD priveşte impozitarea globală a gospodăriilor din 2018, în locul impozitului actual pe venit de 16% reţinut la sursă, şi crearea unei clase de consultanţi fiscali care vor intermedia relaţia contribuabililor cu Fiscul. Proiectul vizează reducerea impozitului pe venit şi extiderea deductibilităţilor.

Klaus Iohannis a spus, ieri, că trebuie dat frâu liber sectoarelor cu potenţial deosebit de adâncire a lanţurilor valorice productive, cum este industria auto, sectorul IT&C şi industriile creative, agricultura şi industria alimentară: "De exemplu, industria auto şi sectorul IT&C generează, în sens larg, aproape 20% din PIB. Mai buna integrare a acestora ar avea un potenţial imens în crearea de valoare adăugată în România. Acelaşi imens potenţial de integrare economică se manifestă pentru agricultură şi industria alimentară, sectoare în care România poate progresa rapid, prin valoare adăugată şi ca exportator competitiv".

În opinia preşedintelui ţării, acumulările economice nu au adversar mai temut decât lipsa de predictibilitate şi încredere. "De aceea avem nevoie de predictibilitate, de stabilitate economică şi de un climat favorabil mediului de afaceri", a afirmat Klaus Iohannis, adăugând: "Mediul de afaceri simte faptul că, în plan european şi chiar internaţional, suntem într-un moment de răscruce, în care revoluţia tehnologică şi cea digitală vor aşeza lumea pe cu totul alte baze, în alte cadre de referinţă, iar economiile naţionale pot face salturi inteligente în privinţa potenţialului lor economic.

De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie competenţele şi avantajele noastre competitive, capitalul intelectual de care avem nevoie pentru această «nouă economie», pentru care trebuie să ne pregătim. Prin sistemul nostru educaţional, România trebuie să facă o opţiune serioasă, profundă, înspre competitivitate şi spirit antreprenorial. Îmi doresc ca tânăra generaţie să înveţe încă din şcoală virtuţile competiţiei şi ale liberei iniţiative. Numai aşa putem spera că vom înlătura prăpastia dintre şcoală şi piaţa muncii, dacă vom introduce şi şcoala în rigoarea competitivă a economiei de piaţă. Parcursul nostru nu trebuie şi nu poate fi privit separat de contextul european actual, aflat el însuşi în plină nevoie de reafirmare. Atunci când s-a discutat despre o Uniune Europeană cu mai multe viteze, România s-a opus din principiu, fiind convinşi că proiectul european are nevoie mai mult decât oricând de forţa solidarităţii, nu de viteze sau unităţi de măsură diferite.

Eu am convingerea că locul meritoriu al României în Europa trebuie şi poate fi câştigat prin performanţe, credibilitate şi viziune, printr-un efort comun din partea politicienilor şi din partea tuturor celor care doresc modernizarea României. Cu acest obiectiv am iniţiat Proiectul de ţară, la care mediul de afaceri poate avea o contribuţie esenţială".

• Iohannis: "Guvernele trec, dar problemele infrastructurii rămân, deşi banii nu lipsesc"

Cel mai important pas pe care România trebuie să îl facă este să dezvolte infrastructura, a declarat, ieri, Preşedintele României, Klaus Iohannis. "Probabil că cel mai important pas pe care trebuie să-l facem este dezvoltarea infrastructurii. Niciun sector nu poate perfoma în lipsa infrastructurii, indiferent prin ce mijloace am încerca să-l susţinem. Constat cu îngrijorare că Guvernele trec, dar problemele infrastructurii rămân, în ciuda faptului că nu banii lipsesc, nici cei naţionali, nici cei europeni", a spus Iohannis.

Preşedintele a mai afirmat că un important criteriu de performanţă pentru orice guvern este absorbţia fondurilor europene şi implementarea proiectelor de investiţii şi nu creşterea salariilor bugetarilor.

"Este evident că salarizarea trebuie îmbunătăţită, iar soluţiile durabile trebuie căutate la nivelul performanţei economiei, în ritmul şi sustenabilitatea creşterii economice", a completat Iohannis.

• Iohannis: "Politicile pe termen scurt distrug predictibilitatea mediului de afaceri"

Politicile pe termen scurt distrug predictibilitatea atât pentru mediul de afaceri, cât şi în sectorul investiţiilor publice, a declarat, ieri, preşedintele României.

"Capcana care trebuie evitată este de a veni cu politici pe termen scurt, în detrimentul politicilor pe termen lung distrugând, astfel, singurul lucru care de fapt trebuie realizat - predictibilitate. (...) Pe cine ajută o politică fiscală care aduce în discuţie publică, fără nicio pregătire şi fără nicio viziune anumite măsuri, în detrimentul unei politici fiscale care permite o îmbunătăţire a performanţei şi care permite o predictibilitate", a spus Iohannis.

Preşedintele a mai spus că este nevoie de predictibilitate şi în domeniul investiţiilor publice: "Investiţii este un cuvânt foarte des vehiculat, dar foarte puţini îşi pun întrebarea despre ce investiţii vorbim. Mulţi se gândesc, în prima etapă, la investiţii străine, care sunt extrem de importante. Alţii se gândesc la investiţiile româneşti, care sunt la fel de importante. Cred că trebuie să facem cumva să-i încurajăm pe aceia care fac cele mai mari investiţii, şi anume investiţiile publice. Dacă acestea se fac cu cap, pot aduce rezultate palpabile pentru toată lumea. Dacă se fac pentru o grupare selectată nepublic, atunci este foarte puţin probabil să producă efectele dorite. Şi în domeniul investiţiilor publice predictibiliatea este importantă".

• Iohannis: Românii plecaţi se vor întoarce în ţară atunci când în România va fi o meritocraţie

Românii plecaţi se vor întoarce în ţară atunci când în România va fi o meritocraţie şi când va exista un nivel de trai suficient pentru ei, a declarat, ieri, preşedintele României, Klaus Iohannis.

"Vom reuşi să avem o mişcare inversă, adică să vină românii înapoi acasă, atunci când vom reuşi să avem o meritocraţie şi când vom reuşi să avem un nivel de trai suficient pentru ei. Demult nu mai contează doar banii, contează calitatea şcolii, calitatea sistemului de sănătate, nivelul de garantare a pensiilor şi multe alte lucruri. Mă tem că, la majoritatea acestor capitole, progresele făcute de România sunt optimizabile", a spus Iohannis.

Preşedintele României a mai spus că, în ceea ce priveşte piaţa muncii din România, sunt din ce în ce mai puţini tineri care lucrează: "Şi din tot mai puţini care sunt, mulţi pleacă. Şi ajungem cu siguranţă la întrebarea ce facem cu românii, care sunt majoritatea bine pregătiţi, dar care au preferat în ultimii 27 de ani să părăsească ţara. Foarte mulţi au plecat dintr-un spirit aventurier. Unii au plecat pentru că nu văd şanse pentru cariera lor".