O inginerie financiară pregăteşte cele mai mari bănci italiene pentru testele de stres

Piaţa bancară europeană devine tot mai efervescentă, pe măsură ce autorităţile anunţă condiţiile pentru testele de stres impuse băncilor, iar căutarea soluţiilor a devenit un proces inteligibil chiar şi pentru cei cu o imaginaţie debordantă. Dar asta nu se întâmplă şi în Italia.

Conform unei ştiri Reuters, primele două bănci din Italia, UniCredit şi Intesa Sanpaolo, sunt gata să primească circa 3,5 miliarde de euro. Nu, nu au câştigat la loterie şi nici nu au pariat pe rezultatele din Il Calcio.

În schimb, tocmai a fost aprobat un proiect de lege, din noiembrie 2013, prin care se majorează capitalul Băncii Italiei până la 7,5 miliarde de euro, de la 156 de mii de euro, un nivel neschimbat din anii "30. O altă modificare importantă este şi reducerea până la 3% a cotei din capitalul social al băncii centrale care poate fi deţinut de un acţionar.

De ce le ajută pe cele două bănci noua lege? Deoarece UniCredit deţine 22% din acţiunile Băncii Italiei, iar Intesa 42%. Lăsând la o parte conflictul de interese evident, în condiţiile în care principalii acţionari ai băncii centrale sunt primele două bănci comerciale din Italia, legea impune acum vânzarea acţiunilor pe piaţă sau răscumpărarea lor de către instituţia centrală a sistemului bancar într-un interval de maxim trei ani.

Bineînţeles că opţiunea va fi răscumpărarea, temporară, a acţiunilor de către Banca Italiei, iar banii vor ajunge la cele două bănci.

Estimările din articolul Reuters arată că suma totală va fi de circa 3,5 miliarde de euro, din care 2,3 miliarde vor ajuta la consolidarea capitalului băncii Intesa Sanpaolo.

Deşi indicatorii de capitalizare depăşesc media sistemului bancar din Italia, Intesa are în bilanţ credite neperformante cu o valoare nominală de 55,5 miliarde de euro, conform datelor raportate pentru T3 2013, iar acestea vor fi transferate într-o "bancă rea" internă înainte de efectuarea testelor de stres de către autorităţile europene.

Ştirea a apărut recent în ediţia online a cotidianului Financial Times, care citează surse anonime. Noua strategie a băncii Intesa va fi prezentată acţionarilor împreună cu rezultatele anuale din 2013 la sfârşitul lunii martie 2014.

Rezultatele financiare ale Grupului UniCredit arată a creştere cu 8,1% a creditelor neperformante în primele nouă luni din 2013 faţă de sfârşitul anului precedent, până la 20,93 miliarde de euro, în condiţiile unei scăderi cu 4,6% a activelor totale, până la 883,8 miliarde.

Tot Reuters scria recent că băncile europene au expuneri de circa 3 trilioane de dolari faţă de pieţele emergente, în condiţiile unei intensificări a crizei în Turcia, Brazilia, India şi Africa de Sud.

Conform analiştilor citaţi de Reuters, riscurile sunt majore mai ales pentru şase bănci mari din Europa: BBVA, Erste Bank, HSBC, Santander, Standard Chartered şi UniCredit.

Pe lângă expunerile faţă de economiile emergente din Europa Centrală şi de Est, UniCredit are o expunere mare faţă de Turcia, după cum mai scrie Reuters.

Dar problemele marilor bănci din Italia nu sunt doar externe. În cotidianul britanic The Telegraph, Ambrose Evans-Pritchard scria, la sfârşitul lunii trecute, că "Italia se ofileşte cu fiecare lună care trece", pe fondul scăderii cu circa o jumătate de milion a numărului angajaţilor în ultimul an şi atingerea unui nivel extrem de redus al ratei de angajare, de 55,3%.

Concluzia lui Evans-Pritchard este aceea că Italia nu se redresează din punct de vedere economic, fapt reflectat şi de apropierea rapidă de cota 140% a datoriei publice în PIB.

În aceste condiţii, nu este greu de înţeles motivul pentru care autorităţile caută modalităţi tot mai bizare de completare a bugetelor naţionale sau a capitalului bancar.

Din păcate, "eficienţa" acestora va fi tot mai redusă, pentru că adevăratele căi de restructurare şi relansare economică nici măcar nu sunt luate în considerare. Oare cât timp va mai fi suficientă imaginaţia?