English
Înainte de alegerile din Grecia, presa continentală, dar nu numai aceasta, a publicat numeroase articole despre "coşmarul" Europei. Dar al cui coşmar este, de fapt, noua situaţie politică din Grecia? Nicidecum al cetăţenilor, ci al elitelor europene şi al instituţiilor financiare.
Visul lor european nu mai este, demult, şi al popoarelor Europei, care au început să realizeze că "Europa Unită" nu este decât idealul unei oligarhii rupte de idealurile lor de bunăstare şi libertate.
Pentru cotidianul german online Deutsche Wirtschafts Nachrichten, victoria partidului Syriza înseamnă "eşecul uniunii politice a Europei", însă "despre o victorie a democraţiei se poate vorbi doar dacă Alexis Tsipras va reuşi să facă faţă puternicelor instituţii BCE şi FMI".
În general, presa a scris despre votul acordat Partidului Syriza ca fiind unul împotriva austerităţii. La fel de "eficient" ar fi fost şi un vot împotriva legii gravitaţiei. Din păcate, pentru cei care speră în prosperitate odată cu sfârşitul austerităţii, dezamăgirea va fi foarte mare.
Austeritatea nu reprezintă decât un cuvânt care defineşte starea naturală a lucrurilor într-o lume a resurselor limitate: cheltuielile nu trebuie să depăşească veniturile, iar consumul nu poate depăşi producţia. Altfel nu se poate acumula necesarul de capital care să permită dezvoltarea durabilă.
Noile autorităţi de la Atena promit o "schimbare radicală" pentru ţară, punctul de pornire fiind negocierea unei noi ştergeri a datoriilor, dar cu rămânerea ţării în zona euro.
"Cine aduce în discuţie un haircut, nu ştie despre ce vorbeşte" este declaraţia prin care Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe al Germaniei, a încercat să pună capăt oricăror speculaţii privind o nouă rundă de negocieri în Grecia şi "partenerii" săi europeni.
Dar Schäuble uită prea repede precedentul din urmă cu câţiva ani. Este adevărat că atunci haircut-ul s-a aplicat creditorilor privaţi, însă de ce se face discriminare?
La astfel de întrebări vor fi nevoiţi să răspundă şi ceilalţi membri ai Eurogrupului, când se vor întâlni cu noul lor coleg din Grecia, Yannis Varoufakis, specialist în teoria jocurilor şi profesor de economie la Universitatea din Atena, care se declară "marxist libertarian".
"Problema ţărilor din nucleul zonei euro este aceea că Varoufakis este mult mai agil şi un economist mai bun decât miniştrii lor de finanţe", a scris Ambrose Evans-Pritchard, de la cotidianul britanic The Telegraph, pe contul său de Twitter, iar "acesta va fi un oponent formidabil pentru conducătorii eurozonei care exclud renegocierea plăţii datoriilor Greciei".
"Nu se poate rezolva un faliment prin şi mai multe împrumuturi", a precizat Varoufakis pentru postul de televiziune CNBC. "Cum pot să privesc în ochi un contribuabil din Germania sau Finlanda şi să-i spun că nu pot să-i plătesc împrumutul, dar să-i cer, în acelaşi timp, alte împrumuturi ca să pot plăti Băncii Centrale Europene?", a mai întrebat retoric profesorul grec.
În opinia sa, schimbarea radicală a atitudinii guvernului de la Atena nu reprezintă un şantaj la adresa Europei, ci rezultatul "umilirii unei naţiuni căreia nu i se oferă nicio speranţă".
Într-un interviu acordat postului de televiziune britanic Channel 4, noul ministru de finanţe a promis "distrugerea sistemului oligarhic din Grecia". O altă promisiune se referă la natura soluţiilor negociate cu partenerii europeni în ceea ce priveşte problema datoriilor. "Pot să vă asigur că nu voi propune Eurogrupului o soluţie care este bună pentru contribuabilii din Grecia, dar inacceptabilă pentru contribuabilii din Irlanda, Slovacia, Franţa şi Italia", a declarat Varoufakis pentru un post de radio irlandez.
Teoretic, în condiţiile excedentului bugetar primar afişat de Grecia în ultimii ani (n.a. - care nu include plata dobânzilor pentru datoria publică), un default unilateral nu ar elimina posibilitatea funcţionării statului într-o primă fază. Aceasta înseamnă că autorităţile de la Atena pot acoperi cheltuielile din venituri, însă noile promisiuni ale lui Tsipras nu mai garantează acest lucru.
Dar este real acest excedent primar? Se pare că nu. Chiar Varoufakis a declarat, anul trecut, că cifrele nu au nicio credibilitate, surplusul fiind doar un "miraj statistic" (n.a. vezi articolul "Eurostat validează fanteziile statistice ale Greciei", BURSA, 29.04.2014).
Ce mai rămâne de făcut? Multe, dar totul trebuie să înceapă cu denunţarea datoriilor. Oricum, Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2008, consideră că problema valorii totale a datoriei Greciei, de peste 300 de miliarde de euro, nici măcar nu este relevantă, deoarece "cea mai mare parte este deţinută de instituţii oficiale, rata dobânzii nu are nicio legătură cu piaţa, iar plata dobânzilor se face şi din fondurile împrumutate", adică "datoria este o ficţiune contabilă, a cărei valoare este decisă de guvernele care încearcă să dicteze Greciei termenii de rambursare".
Pe site-ul Şcolii de Management din cadrul Universităţii Catolice din Lille, profesorul Eric Dor a publicat expunerile ţărilor europene faţă de Grecia (n.a. adresa este www.ieseg.fr/wp-content/uploads/2015-EQM-01_Dor.pdf).
În cadrul primului program de susţinere, ţările din zona euro au acordat credite Greciei în valoare de 52,9 miliarde de euro, iar FMI de 20,1 miliarde. Fondurile alocate în cel de-al doilea program au venit de la EFSF (European Financial Stability Facility) -141,8 miliarde de euro şi FMI (18,8 miliarde).
La nivelul ţărilor participante, cele mai mari expuneri le înregistrează Germania (15,16 miliarde), Franţa (11,39 miliarde) şi Italia (10 miliarde).
Un eventual default al Greciei ar provoca pierderi ţărilor din zona euro şi ca urmare a expunerilor indirecte, prin intermediul sistemului TARGET2 (n.a. - sistemul de plăţi cu decontare în timp real din Europa). Analiza de la IESEG arată că Banca Naţională a Greciei avea o datorie de 41,7 miliarde de euro către BCE în noiembrie 2014, la care se mai adaugă o datorie directă de 20 de miliarde de euro către Eurosistem.
Toate aceste împrumuturi acordate Greciei au avut un efect miraculos asupra expunerilor bancare, care s-au "topit" din 2010 până în 2012. Astfel, băncile germane şi-au redus expunerea faţă de sectorul public din Grecia până la 181 de milioane de euro, de la peste 14 miliarde în 2010, iar expunerea băncilor franceze s-a redus până la 102 milioane de euro, de la peste 15 miliarde.
Cotidianul irlandez Irish Times a scris recent despre importanţa susţinerii Greciei de către Irlanda pentru materializarea unei propuneri a lui Alexis Tsipras: organizarea unei conferinţe a datoriilor din Europa.
Scopul este similar Conferinţei de la Londra din 1953, unde s-a decis ştergerea unei mari părţi a datoriilor Germaniei şi extinderea perioadei de rambursare cu câteva decenii. Hans-Werner Sinn, unul dintre cei mai reputaţi economişti germani şi preşedintele Institutului de Studii Economice Ifo, consideră că reducerea la jumătate a datoriilor Germaniei, alături de Planul Marshall, a fost un factor-cheie al declanşării miracolului economic postbelic.
Noul premier grec forţează mâna Europei nu doar în ceea ce priveşte partea financiară, ci şi politica externă. Alexis Tsipras a declarat că Grecia se opune unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, cât şi extinderii perioadei de aplicare a celor existente, iar aceasta reprezintă o problemă majoră pentru autorităţile de la Bruxelles, deoarece este nevoie de unanimitate în adoptarea deciziei.
Pe lângă opoziţia dură a BCE faţă de restructurarea datoriilor Greciei, semnale similare vin de la autorităţile din toate ţările zonei euro, în special din Germania şi Finlanda.
"Nu va exista flexibilitate în cadrul Eurogrupului şi nici la nivelul unor coaliţii ale statelor din sudul continentului. Este vorba despre bani adevăraţi", a declarat Jürgen Matthes, director în cadrul Institutului German de Studii Economice (IW), pentru The Telegraph. "Syriza a reuşit să vândă iluzia că Grecia poate pune capăt reformelor, să oprească plata datoriilor, dar să rămână în zona euro", a mai precizat economistul german.
Steen Jakobsen, economist-şef al băncii daneze Saxo Bank, consideră că Grecia nu are decât două alternative, îndeplineşte cerinţele creditorilor externi sau părăseşte zona euro, victoria categorică a partidului Syriza fiind considerată un dezastru.
Din păcate, dezastrul va veni, mai curând, din inflexibilitatea autorităţilor europene în faţa propunerilor venite de la Atena. În opinia analistului Mike Shedlock, "indiferent dacă Germania este de acord sau nu cu restructurarea, ceea ce nu poate fi plătit nu va fi plătit".
De ce au eşuat politicile de "austeritate" în Grecia? Pentru că s-a încercat menţinerea structurilor economico-sociale din perioada "bunăstării". Tot sistemul bizantin de reglementări şi permise pentru desfăşurarea unei activităţi economice a rămas pe loc, iar deasupra acestuia s-a aplicat o presiune fiscală insuportabilă. Bineînţeles că veniturile estimate au întârziat să apară, iar funcţionarea statului a ajuns la cote de avarie, chiar dacă s-au redus multe cheltuieli.
România nu a ajuns, din fericire, într-o situaţie aşa de dramatică, dar calea pe care o urmează "aleşii" noştri se îndreaptă către aceeaşi finalitate. Încă mai avem timp să schimbăm direcţia şi să renunţăm la entuziasmul din faţa celor care ne propun noi stadioane, noi autostrăzi suspendate şi alte "investiţii" publice destinate creării locurilor de muncă.
Înainte de toate acestea, România are nevoie de eliberarea oamenilor de sub jugul reglementărilor, astfel încât fiecare să-şi urmărească idealul de bunăstare, iar efectul va fi majorarea veniturilor bugetare, chiar în condiţiile scăderii puternice a poverii fiscale individuale. Şi niciodată nu trebuie să uităm de austeritate.
Înainte de alegeri, Alexis Tsipras a trimis, prin intermediul cotidianului Handelsblatt, o scrisoare deschisă către cetăţenii germani. Acolo se arată că "statul grec a intrat în incapacitate de plată în 2010", dar "oficialii europeni au decis, din nefericire, că problema poate fi rezolvată prin noi credite, condiţionate de un program de austeritate care a condus la scăderea veniturilor din care trebuiau plătite noile şi vechile datorii".
Tsipras a subliniat, corect, că "o problemă de insolvenţă a fost tratată ca o criză de lichiditate", iar aici se vede clar influenţa noului ministru de finanţe.
"Nu era nevoie de nimic altceva decât de bun simţ pentru a vedea că această tactică va conduce ţara mea către o stare tragică", mai scrie Tsipras.
Este puţin probabil ca programul economic şi social lansat deja de autorităţile de la Atena, marcat de o puternică tentă socialistă, să răspundă speranţelor de mai bine ale populaţiei.
Dacă va reuşi să zguduie temelia pe care s-a construit actuala oligarhie europeană, succesul său va fi, însă, deplin.
Kalimera Elada!
"Democraţia din Grecia a pus capăt furiei împotriva morţii luminii". (YANNIS VAROUFAKIS, noul ministru de finanţe al Greciei)
•
"Acesta nu este şantaj. Este ceea ce se întâmplă când o naţiune este umilită şi nu i se oferă nicio speranţă." (YANNIS VAROUFAKIS, noul ministru de finanţe al Greciei)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Hamsteriada
(mesaj trimis de Oarecare în data de 30.01.2015, 05:45)
Grecia a fost un biet cobai sau hamster pus de speculatori sa se invarte pe rotita.
Invatati cu traiul bun pe veresie, elenii au intrat singuri in cusca de unde nici mama austeritatii nu ii mai scoate.
Mai avem multe lucruri de vazut, calatoria continua.
2. Democratia veche
(mesaj trimis de sandu în data de 30.01.2015, 06:21)
Terminati cu stereotipurile despre Grecii lenesi si nemtii harnici si cinstiti. Grecii faceau geometrie, strazi si apreducte cand Nemtii inca erau canibali si mai erau cateva mii de ani pana cand americanii sa ii masacreze pe amerindieni si sa instaureze sclavagismul. Grecia a fost atacata constant intai de nemti in anii 40, apoi de americani in timpul regimului coloneilor iar apoi de nemti din nou in razboiul economic de dupa 80. Grecii cu spatele la zid au decis curajos sase scuture de hotii care au pretins ca i-au imprumutat. Momentul in care aceeasi hoti vor incerca sa isi marcheze profitul din Romania se apropie insa cine are ochi vede semnela de astazi. Nu credeti ca FMI UE si propaganda exterioara mor de grija cetateanului Roman. Maine romanii o sa fie aratati cu degetul ca puturosii, lenesii si hotii europei, doar pentru ca ne-au distrus intreprinderile si nu mai avem locuri de munca.
2.1. Eh (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 30.01.2015, 06:45)
Drumul spre nicaieri continua, cusca ramane deschisa.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2015, 06:58)
Lumea incepe sa priceapa...
2.3. Da da, sigur (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Dyogene în data de 30.01.2015, 11:31)
Si tot americanii cei lacomi au pus stampila pe Ion Iliescu la alegerile din 1990?
2.4. Hop si tu cu bicicleta, Dyogene (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de sandu în data de 30.01.2015, 11:56)
Sa ne intoarcem la castravetele pe care il cunoastem. Nu stiu care este legatura lui Iliescu in discutia despre datoriile Greciei insa cu siguranta ca mandatele Iliesciene, Basesciene si cel al lui Constantinescu nu au putut eradica prostia. Avem dovezi la indemana.
2.5. E vorba despre alegeri si efectele lor (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Dyogene în data de 30.01.2015, 12:09)
Care ei "ne-au distrus intreprinderile si nu mai avem locuri de munca"? Americanii cei rai? Nu cripto-comunistii pe care i-am votat in 1990? 76.5% FSN si 85.1% nea Ilici. Despre castravetele asta era vorba in propozitie. Maslina greceasca nu difera, cei care au bagat tara in ruina nu au fost votati de taranoii americani din Arizona. Si pe clownii astia care au castigat acum tot boborul i-a votat, inghitind cu nesat toate gogomaniile lor.
2.6. Din nou cu bicicleta... (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de sandu în data de 30.01.2015, 12:34)
Nu imi mai amintesc daca in banc era un copil cu bicicleta sau cu trotineta, sensul ramane acelasi. Te apuci si tu sa iti plasezi propaganda imbecila. TOTI conducatorii romaniei au asistat sau au contribuit in egala masura la distrugerea economiei si a intreprinderilor romanesti iar de distrugerea intreprinderilor au beneficiat asa zisii prieteni externi. Nu trebuie mult creier sa vezi cine este beneficiarul distrugerii economiei si cine ne mulge resursele sub lozinca investitiilor straine. Te rog frumos termina cu imbecilitatea ca neocomunistii au distrus mai mult decat pseudocapitalistii pentru ca indiferent ce am vota noi in tara, neocolonialismul si-a implementat deja structurile de destabilizare a economiei la fel ca si in Grecia.
2.7. Alergie la bolsevism (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de Dyogene în data de 30.01.2015, 13:22)
Tovarase Sandu, am o alergie la bolsevism de ma ustura ochii cand citesc nevrotisme din astea. Da, noi romanii suntem buni si harnici, inteligenti si educati, etici si profesionisti, dar au venit colonialistii peste noi. Tot colonialistii l-au pus la putere pe Ion Ilici Iliescu in 1990, in loc sa-l puna pe Ratiu care era de-al lor. Asa e, ne imbatam cu apa rece, ca apa calda e scumpa.
2.8. din nou cu bicicleta (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de sandu în data de 30.01.2015, 13:46)
Chiar daca ai alergie la Bolsevism, orizontul intelectual nu trebuie sa se margineasca la asta. Lumea este mai laga decat decat aceasta viziune sterila si nici nu s-a oprit la anii in care Iliescu sau Basescu au controlat mai mult sau mai putin Romania. Lumea, este totusi mai mare decat Romania anilor 90 si evolueaza constant. Am amici cu o gandire asemanatoare insa asta nu ne face tovarasi in nici un fel. Cred cu tarie in valorile democratice, in diversitatea etnica, culturala si intelectuala insa consider in continuare ca largirea perspectivelor intelectuale si marirea bagajului cultural ajuta la intelegerea mai buna a realitatilor cotidiene. Lumea nu este binara pentru a se potrivi unei propagande simple. Romanii chiar sunt buni si harnici, multi dintre noi suntem si educati, etici si profesionisti si nu ne este rusine cu asta !.
2.9. Clovni dar cu IQ peste 100 (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 30.01.2015, 14:15)
Dyogene, ar putea fi cei din Syriza niște clovni. I-ai ascultat? Hai să îți forțez niște puncte de vedere pe gât.
Wikipedia, despre evaziunea fiscală în Grecia:
The Greek government has refused to look into a list of 1,991 potential tax evaders with Swiss HSBC bank accounts it received in 2010 from former French finance minister Christine Lagarde. Initially, officials claimed at various times to have lost or misplaced the information. On 29 October 2012 the government changed its position saying it would not use stolen information to prosecute suspected offenders. Instead, Greek authorities arrested Kostas Vaxevanis, journalist and editor of the weekly magazine Hot Doc, who published the "Lagarde list". He was charged for breaching privacy laws that could have seen him sentenced to two years in prison. However after a trial lasting only a day, he was acquitted.
The list includes an advisor to Greek prime minister Antonis Samaras, as well as a former minister and a member of Samaras' New Democracy political party. The list also contains the names of officials in the finance ministry.
"There is a closed system of power in Greece, wielded by the political elite, businessmen and journalists."
Ăștia sunt oligarhii greci pe care nu i-au mai votat grecii.
The Guardian: s-au dus la un bar al Syrizei și au scris un articol numit "Greece shows what can happen when the young revolt against corrupt elites"
As for the Greek oligarchs, their misrule long predates the crisis. These are not only the famous shipping magnates, whose industry pays no tax, but the bosses of energy and construction groups and football clubs. As one eminent Greek economist told me last week: “These guys have avoided paying tax through the Metaxas dictatorship, the Nazi occupation, a civil war and a military junta.” They had no intention of paying taxes as the troika began demanding Greece balance the books after 2010, which is why the burden fell on those Greeks trapped in the PAYE system – a workforce of 3.5 million that fell during the crisis to just 2.5 million.
Când Varoufakis a spus că va încerca să distrugă oligarhia, eu sper că s-a referit și la eurocrați și la cei greci. Eu aș începe cu lista celor 1991. Dacă este să fie austeritate, să fie pentru toți.
3. Gaz pe foc - atitudine punitivă
(mesaj trimis de Cristi C în data de 30.01.2015, 13:48)
L-am ascultat de câteva ori pe Varoufakis și vorbește coerent. Să îl vedem la treabă.
În legătură cu "națiunea umilită", vreau să pun gaz pe foc și să redau și opinia lui Geithner, pe vremea când era secretarul Trezoreriei americane:
Geithner recalled a meeting in 2010: “[T]he Europeans came into that meeting basically saying: ‘We’re going to teach the Greeks a lesson. They are really terrible. They lied to us. They suck and they were profligate and took advantage of the whole basic thing and we’re going to crush them,’ was their basic attitude, all of them….”
Că Grecia a greșit nu contestă nimeni. Dar ca autocrații europeni să te fixeze ca țintă și să te distrugă ("crush") doar pentru a da exemplu altora ... este inacceptabil.
4. bun articol
(mesaj trimis de KRS-1 în data de 30.01.2015, 14:25)
Un articol foarte bun. O mica problema ar fi ca afirmatia din titlu e contrazisa de continut, dar altfel e ok.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2015, 14:35)
Hotarit lucru, lumea va citeste articolele domnule Rechea si le si comenteaza.
"Idealul de bunastare al fiecaruia" si "sa nu uitam de austeritae" sint lucrurile care mi-au placut. Statul ar putea sa ne sprijine in atingerea acestor idealuri si n-ar avea decit de castigat ca vorba aia;"...este pentru fiecare" insa nu destul pentru lacomia fiecaruia. Iar aia de i-au imprumutat pe greci au facut-o din lacomie nu din mare inima lor. Asteptam cu nerabdare si alte articole curajos-stimulative. Banuiesc ca sint multi care apreciaza.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2015, 14:36)
"Eliberare de sub jugul reglementarilor".adica ficare sa se decurce sau sa fure cum poate.Daca faceau si nemtii asemenea naivitate,unde credeti ca ajungeau?
7. fără titlu
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 30.01.2015, 14:38)
"Teoretic, în condiţiile excedentului bugetar primar afişat de Grecia în ultimii ani (n.a. - care nu include plata dobânzilor pentru datoria publică), un default unilateral nu ar elimina posibilitatea funcţionării statului într-o primă fază."
Daca grecii au sau sunt pe cale sa realizeze excedent bugetar inseamna ca sunt pe drumul cel bun. Excedentul bugetar le va permite sa-si rezolve problemele.
8. fără titlu
(mesaj trimis de maturatorul de la Goldmann Sachs în data de 31.01.2015, 07:07)
Banca GS a ajutat guvernul grec corupt sa ascunda adevaratele cifre inainte de intrarea in UE si apoi sa vina in intilnirea cu Geithner si sa spuna ca trebuie sa primeasca o lectie intr-adevar ei sint Dumnezeu = FED...
Acum sa vedem ministrul grec care stie unde sint banii cum va stoarce oligarhii care au aruncat datoriile lor pe seama statului. Asta s-a incercat si in Romania la anul 2009 iar lumea a uitat. S-au au reusit ?
Euro dispare daca grecii pleaca asa ca pregatirea de bail -in ca in Cipru si in Romania.
9. austeritate versus crestere economica
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 10.02.2015, 09:30)
Dragul meu Calin,
Indiscutabil ai perfecta dreptate ca profesor universitar Insa ca ministru al economiei ai putea ajunge la performantele mioriticilor nostri. Citeste ce spune domnul Tudose de Oltchim sau ce a facut domnul Vosganian.Studiaza te rog un raport OTE si vezi ce scrie despre Romtelecom si apoi sa vezi la boii mioritici austeritate nu la zeii din Olimp. Ia un interviu te rog comandantului Basescu pe teme economice sa vezi gandire strategica. Multumesc pentru intelegere.