O NOUĂ STRATEGIE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Retragerea statului din economie, necesară pentru reindustrializarea ţării

Statul trebuie să se retragă din economie, privatizând "tot ce se poate privatiza", este de părere Varujan Vosganian, ministrul economiei.

Oficialul a precizat, ieri, într-o conferinţă de profil organizată de "Focus Energetic", că privatizarea şi valorificarea activelor patrimoniale prin insolvenţă sunt necesare pentru reindustrializarea ţării, menţionând că "trebuie să curăţim spaţiul necrozat de pierderi şi datorii".

"Industria de apărare deţine un patrimoniu uriaş, care era cores-punzător pe vremea când indus-tria avea 200.000 de salariaţi, dar de când sectorul a rămas cu 6.000 de salariaţi este cu totul disproporţionat. Industria de apărare se poate ruina numai întreţinând acest uriaş patrimoniu în care mai mult de un sfert din salariaţi nu fac decât să păzească terenurile, depozitele şi clădirile care nu mai folosesc economic".

Ministerul Economiei lucrează la o Strategie de reindustrializare a Româ-niei, care va avea la bază patru documente - unul de politică industrială, unul de strategie de cercetare, unul axat pe activitatea de export şi unul pe dezvoltarea economică în zonele rurale.

Potrivit secretarului de stat în ME Adrian Ciocănea, draftul strategiei urmează să fie finalizat în luna iunie, estimându-se că proiectul în sine va fi gata la finalul acestui an, având aplicabilitate pe termen lung, până în 2020.

Între timp, comisia consultativă, care a avut o primă întâlnire pe subiect, va purta discuţii cu mediul de afaceri şi va avea consultări parlamentare.

Ministerul Economiei urmează să cheme la discuţii reprezentanţi din 80 de ramuri industriale, în vederea identificării soluţiilor de reindustrializare, potrivit lui Varujan Vosganian.

Ministrul de resort a adăugat că avem nevoie şi de încurajarea zonelor industriale de vârf, dar şi de integrarea industriei prelucrătoare într-o strategie comună europeană, "care să nu fie protecţionistă, dar care să susţină industriile".

În opinia domniei sale, trebuie încurajate industriile de înaltă tehnologie, cum ar fi cea a automobilelor, inclusiv cele care funcţionează pe bază electrică, industria laserelor şi cea a imprimantelor 3D.

Ministrul de resort a menţionat că din cele 50 de parcuri industriale din ţara noastră, multe se află într-o "situaţie performantă", iar altele sunt în curs de formare. În acelaşi timp, din cele 40 de clustere, 13 sunt funcţionale, iar restul îşi aşteaptă partenerii.

"Noi lucrăm la un text care să promoveze parcurile industriale. Aşa cum, ca să faci turism ai nevoie de hoteluri, ca să aduci investiţii ai nevoie de poluri de inovare, de clus-tere şi de parcuri industriale, pentru că nu mai suntem ca pe vremuri, când Aversa era în centrul Bucureştiului", a spus Varujan Vosganian.

Domnia sa a declarat marţi că intenţionează să refacă manualul de geografie economică şi hărţile economice ale României, dispărute din şcoli în ultimii ani, ca să se ştie de unde trebuie pornit atunci când se doreşte dezvoltarea industriei.

"Industria românească nu este numai cazul Oltchim sau Mechel. Există companii puternice în Româ-nia care constituie o bază promiţătoare pentru industrie", a subliniat ministrul de resort.

• Reprezentarea noastră diplomatică în afara ţării s-a înjumătăţit, în ultimii ani

Reprezentarea noastră diplomatică în afara ţării s-a înjumătăţit, în ultimii trei ani, susţine ministrul Vosganian, potrivit căruia avem nevoie de promovarea industriei româneşti în străinătate.

Oficialul spune că în zona Asia-Oceania reprezentarea diplomatică a ţării noastre se apropie de zero, în Asia de Sud-Est şi în Aus-tralia avem o singură reprezentare - la Singapore -, în timp ce în Africa suntem aproape absenţi, cu câte o prezenţă în Africa de Sud şi, respectiv în Africa de Nord.

Ministrul de resort a precizat că, la nivelul Uniunii Europene, "sun-tem complementari, nu competitivi", subliniind faptul că, după ce am aderat la UE, "ne-am dat seama că este mai greu să fii sărac înăuntru, decât să fii sărac afară".

Potrivit oficialului, ţara noastră are o mare problemă de decalaje.

"România are de rezolvat o problemă arzătoare - cea a marilor decalaje", a afirmat domnia sa, sus-ţinând că PIB-ul pe cap de locuitor variază foarte mult de la judeţ la judeţ, dar şi că există decalaje mari de competitivitate, atât între judeţe, cât şi între ţara noastră şi UE.

Comerţul exterior este un domeniu care nu a fost afectat de criză, înregistrând chiar o îmbunătăţire, prin creşterea exporturilor concomitentă cu stagnarea importurilor.

Astfel, în perioada 2009-2012, deficitul comercial a fost redus de la 23 miliarde euro la 9,5 miliarde euro.

• Vosganian: "Ratingul de ţară al României ar trebui îmbunătăţit"

Ratingul de ţară al României ar trebui îmbunătăţit, în actualele condiţii de stabilitate fiscală, fapt care ar putea ameliora relaţiile dintre bănci şi mediul de afaceri, spune Varujan Vosganian, apreciind că Banca Naţională nu doreşte, încă, o reducere a dobânzii cheie.

"Banca centrală nu doreşte ameliorarea în ceea ce priveşte rata dobânzii; cel puţin pentru o perioadă de acum încolo dobânda de referinţă a băncii centrale va rămâne aceeaşi. Ce se poate face? După opinia mea, trebuie rediscutat ratingul de ţară. Eu cred că ratingul de ţară pentru România în noile condiţii de stabilitate fiscală trebuie îmbunătăţit. Îmbunătăţirea ratingului de ţară va putea să amelioreze relaţiile dintre bănci şi mediul de afaceri", a afirmat ministrul economiei.

Moody's este singura dintre marile agenţii de rating care a menţinut România în categoria ţărilor cu rating recomandat pentru investiţii pe toată perioada crizei financiare. În prezent, România are calificativ "Baa3", ultimul din categoria recomandată investitorilor, cu perspec-tivă stabilă.

Fitch acordă ţării noastre calificativul "BBB-" pentru datoriile pe termen lung în valută şi "BBB" pentru datoriile pe termen lung în lei, cu perspectivă stabilă, iar S&P include România în categoria "BB+", atât la lei, cât şi la valută.

Varujan Vosganian susţine că ţara noastră are "o situaţie fiscală promiţătoare şi o poziţie externă stabilă".

• Napoleon Pop: "Suntem într-o depresiune; avem o problemă cu PIB-ul potenţial"

Suntem într-o depresiune, întrucât avem o problemă cu PIB-ul potenţial, susţine Napoleon Pop, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, opinând că un PIB potenţial de 1-2% nu reprezintă o "cinste" pentru noi.

Domnia sa a menţionat că suntem într-o criză continuă, adăugând: "Multă lume ne spune că n-o să scăpăm de ea (n.r. de criză) şi va trebui să trăim în acest nou mediu. Soluţiile - recunoaştem cu toţii - au fost foarte dureroase. (...) Programele de austeritate, teoretic, au fost bune, dar, în contextul actual, au fost foarte dure, iar efectele lor au fost mult peste ceea ce România presupunea la vremea respectivă. (...) Lipsa de încredere va continua încă o bună perioadă de timp. (...) Avem o problemă cu atractivitatea mediului de afaceri românesc în care constatăm că efectul integrării a dispărut, intrările de capital străin au scăzut foarte mult, dar ne confruntăm periodic cu investiţii de portofoliu pe termen scurt care nu fac bine deloc nici asupra pieţelor financiare şi nici asupra cursului de schimb".

Creşterea economică va trece la altă paradigmă pe care va trebui s-o valorificăm".

Potrivit lui Napoleon Pop, avem o problemă naţională prin prisma securităţii economice.

În opinia lui Valentin Lazea, prezent la seminarul de ieri în calitate de reprezentant al Centrului Român pentru Politici Economice (CRPE), printre recomandările de care are nevoie economia noastră se numără stimularea aducerii în ţară a cercetării-dezvoltării şi reindustrializarea mediului rural.

• CEC Bank: "Avem aşteptări foarte înalte de la Strategia de Reindustrializare"

CEC Bank va susţine reindus-trializarea României, dar are aşteptări foarte înalte de la strategia la care se lucrează, potrivit Ramonei Bratu, reprezentantul băncii.

Domnia sa a precizat că va solicita ca documentul să aibă foarte bine definite obiectivele financiare - dacă se poate cu cifre concrete -, aceste obiective să fie fezabile şi ancorate în realitate, iar strategia să prevadă măsuri, mijloace şi instrumente prin care statul intenţionează să dirijeze discret iniţiativa privată în vederea atingerii obiectivelor vizate.