Ştim cu toţii că vechiul dicton "Festina lente!" se traduce exact cum sună titlul acestui articol, şi nu prin... "festin lent"; adică o masă îmbelşugată, consumată fără grabă, aşadar într-un ritm domol. Totuşi, o asemenea idee are valoarea unei reguli importante în domeniul nutriţionismului: nu este recomandat sub nicio formă să mâncăm "pe fugă", eventual alergând de colo-colo, pentru a rezolva şi alte probleme între timp. Iar argumentele în acest sens sunt numeroase: mâncatul într-un ritm mai lent este echivalent cu limitarea riscului de diabet, protejarea inimii, lupta contra obezităţii etc. În aceeaşi măsură, mestecatul corect şi prelungit, precum şi evitarea înghiţirii unei cantităţi mari de mâncare, dintr-odată, pot face diferenţa dintre starea de sănătate şi îmbolnăvire. Aceasta, deoarece sistemul nostru digestiv are nevoie de 15-20 de minute pentru a "demara" şi a funcţiona normal, aşa cum ne spune publicaţia online passionsante.be. Aşadar - de ce să nu mâncăm în grabă?
- Rezistenţa la insulină. Mâncatul prea rapid este uneori legat de o creştere a riscului de diabet tip 2. Această maladie poate fi provocată de o rezistenţă la insulină, atunci când celulele organismului nu răspund în mod eficace la acest hormon. Mâncând prea repede, apare tendinţa să primim senzaţia de saturaţie şi deci să consumăm mai multe alimente decât este cazul. Rezultatul constă într-o fluctuaţie a glucozei, care poate antrena rezistenţa la insulină.
- Protejarea inimii. Potrivit unui studiu ştiinţific citat de revista Sante Magazine, persoanele care mănâncă prea repede riscă să dezvolte aşa-numitul sindrom metabolic, care le expune la boli cardiace, mărind tensiunea arterială, nivelul colesterolului "rău" şi masa corporală.
- Păstrarea în formă. Consumul rapid al mâncării antrenează şi o scădere a satisfacţiei (căci, să recunoaştem, a mânca anumite alimente ne produce şi aşa ceva!), dar pe de altă parte are un aport caloric ridicat. Prin urmare, şi riscul de obezitate este unul mai ridicat, întrucât corpul nu are timpul necesar să trimită semnalele de satisfacţie către creier, acesta având rolul de a da comandă de stopare a mâncatului în surplus.
- Evitarea refluxului gastroesofagian. Alimentele nemestecate sau mestecate insuficient de bine, care alunecă rapid în stomac în cantităţi mari, pot provoca un reflux acid. Senzaţia de arsură, indigestie, greaţă, dureri abdominale: asemenea simptome se pot manifesta după mesele "neadecvate" şi mai ales în cursul nopţii.
- Evitaţi sufocarea! Copiii, dar şi adulţii se pot sufoca dacă încearcă să înghită bucăţi de hrană prea mari, mestecate insuficient, în graba de a termina mai repede mâncatul. De asemenea, vorbitul şi râsul în timpul mâncatului amplifică şi ele acest risc. În concluzie, pentru a limita ori a elimina această problemă, este nevoie să se mestece corect alimentele şi să nu se introducă în gură bucăţi prea mari.