Gazoductul Iaşi - Ungheni va reduce dependenţa actuală a Republicii Moldova faţă de un singur furnizor, consideră comisarul european pentru energie Günther Oettinger.
Domnia sa a declarat: "Aceasta este o zi istorică - sărbătorim faptul că Republica Moldova va fi direct conectată la piaţa europeană a gazelor naturale. Astfel, va fi sporită securitatea energetică a Republicii Moldova şi va fi redusă dependenţa actuală faţă de un singur furnizor".
Comisarul european pentru energie Günther Oettinger, prim-ministrul României Victor Ponta şi premierul Republicii Moldova Iurie Leancă au inaugurat, astăzi, lucrările la interconexiunea de gaze naturale dintre Ungheni (vestul Republicii Moldova) şi Iaşi (estul României), se arată într-un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Interconexiunea lungă de 42 de kilometri este prima conductă de gaz natural care face legătura dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Gazoductul "Ungheni - Iaşi" va avea o capacitate maximă anuală de 1 miliard de metri cubi, acoperind aproximativ o treime din consumul de gaz al Republicii Moldova. Împreună cu o nouă conductă lungă de 130 de kilometri şi compresoarele care urmează să fie construite, noua interconexiune va livra gaze naturale oraşului Chişinău, capitala Republicii Moldova. Pentru prima oară, Republica Moldova va putea primi gaze naturale direct de pe pieţele Uniunii Europene şi internationale. Până în prezent, Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de gaze naturale din Rusia şi nu are o producţie internă de gaze.
Comisia Europeană a aprobat deja o finanţare în valoare de 7 milioane de euro în cadrul Instrumentui european de vecinătate şi de parteneriat şi a programului de cooperare tranfrontalieră România - Ucraina - Republica Moldova 2007 - 2013. Guvernul României s-a angajat de asemenea să sprijine Republica Moldova cu suma de 9 milioane de euro. Costurile totale de constructie sunt estimate la 28 de milioane de euro.
Începând cu anul 2010 Republica Moldova este membră a Comunităţii Europene a Energiei, care îşi propune să intergreze vecinii Uniunii Europene în piaţa internă europeană a energiei. Albania, Bosnia şi Herţegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia, Ucraina şi Kosovo sunt state membre. Uniunea Europeană îşi propune să integreze aceste ţări în piaţa internă a energiei prin măsuri legislative, dar şi prin stabilirea de conexiuni fizice.