Omul de afaceri Alexandru Crişan - condamnat la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă

• Fostul proprietar al Hidromecania Braşov şi Urex Rovinari a cerut 80.000 de euro ca să anuleze o licitaţie pentru construcţia unei gropi ecologice din Beclean, judeţul Braşov

Fostul proprietar al companiei Hidromecanica Bra­şov, Alexandru Crişan jr., a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru că a pretins 80.000 de euro pentru a interveni pe lângă magistraţii din Braşov cu scopul de a anula o licitaţie care viza construirea unei gropi de gunoi în comuna Beclean din judeţul Braşov.

Potrivit anchetatorilor, Crişan jr. şi administratorul companiei Zochling Construct SRL, cetăţeanul austriac Bernhard Fili, au fost trimişi în judecată pe 3 februarie 2006 pentru trafic de influenţă. Cei doi i-au pretins proprietarului companiei de salubritate Urban SA, Teodor Gabriel Florescu, care i-a denunţat, 80.000 de euro - din care au primit 50.000 de euro - în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din Braşov, pentru a obţine anularea unei licitaţii privitoare la construcţia unei gropi de gunoi din localitatea Beclean. Licitaţia respectivă fusese câştigată de societatea Comprest SA.

Potrivit rechizitoriului, Crişan şi Fili ar fi afirmat că au influenţă pe lângă reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Braşov, dar şi pe lângă primarul şi viceprimarul comunei Beclean şi pe lângă doi consilieri din cadrul Consiliului Local, iar prin intermediul acestora pot determina câştigarea unei noi licitaţii pentru amenajarea gropii de gunoi de către societatea denunţătorului.

Pe 9 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât condamnarea inculpatului Alexandru Crişan la trei ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Instanţa a anulat suspendarea sub supraveghere a unei pedepse pronunţate anterior şi a dispus contopirea pedepselor, astfel că inculpatul va executa patru ani de închisoare, iar pe parcursul executării pedepsei şi timp de doi ani după executare, i-au fost interzise drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

De asemenea, instanţa a decis şi condamnarea inculpatului Fili Bernhard, cetăţean austriac, la trei ani închisoare cu suspendare condiţionată, pe un termen de încercare de cinci ani, pentru trafic de influenţă.

ICCJ a menţinut de fapt decizia din 11 martie 2008, a Tribunalului Capitalei, care îl condamnase pe Alexandru Crişan la trei ani de închisoare, însă pentru că mai primise anterior o pedeapsă de patru ani de detenţie cu suspendarea executării sentinţei, de către Tribunalul Bistriţa Năsăud, a fost anulată suspendarea executării pedepsei. Astfel, Crişan a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare.

În baza articolului 88 Cod Penal, tribunalul a dedus din durata pedepsei închisorii prevenţia, reţinerea şi arestarea preventivă de la 3 noiembrie 2005 la 21 ianuarie 2006 şi, respectiv, de la 23 septembrie 2004 la 25 mai 2005.

Pe de altă parte, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Bernhard Fili la trei ani de închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. El a stat arestat preventiv din 3 noiembrie 2005 la 21 ianuarie 2006. Hotărârea a fost menţinută la Curtea de Apel Bucureşti, unde acuzaţii au făcut apel. Ulterior, cei doi au făcut recurs la ICCJ, care s-a pronunţat definitiv.

• Povestea licitaţiei

Licitaţia pentru construcţia gropii de gunoi de la Beclean s-a des­făşurat în 2005, un contract important din bani publici. Printre companiile interesate să preia contractul s-a numărat atunci şi firma Zochling Construct, reprezentată în judeţul Braşov de omul de afaceri aus­triac Bernhard Fili. Licitaţia a fost câştigată de firma Comprest. Rezultatul a fost imediat contestat în instanţă de austrieci.

Austriecii ofereau o redevenţă anuală de 350 de euro pentru cele 35 de hectare, adica 10 euro/ha/an, în timp ce firma câştigătoare a propus o redevenţă de 2.590 de euro/35 ha, oferta austriecilor clasându-se a patra ca valoare.

Practic, după contestarea în instanţă a licitaţiei de la Beclean, instituţiile care aveau în mână soarta contractului erau Consiliul Judeţean, Primăria Beclean şi instanţa de judecată competentă să rezolve acest litigiu.

• A "înglodat" Hidromecanica în datorii

Alexandru Crişan jr. a devenit proprietarul Hidromecanica Braşov în 2001. După doar trei ani, fosta Autoritate pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului a decis să anuleze contractul de privatizare deoarece cumpărătorul nu respectase clauzele contractuale referitoare atât la plata acţiunilor, cât şi la investiţiile promise, de 5,3 milioane dolari. Deşi contractul prevedea o singură amânare la plată a preţului ac­ţiunilor, APAPS i-a oferit investitorului braşovean şase asemenea amânări.

În cei trei ani de "patronat", Crişan jr. nu a făcut decât să arunce Hidromecanica într-o gaură neagră plină de pierderi şi datorii. Numai în 2003, societatea a "produs" pierderi de 130 de miliarde de lei vechi.

De altfel, "ingineriile" financiare ale fostului patron încă afectează compania braşoveană care a intrat în insolvenţă la finele anului trecut. Potrivit raportului de audit, Hidromecanica are creanţe nerecuperate în valoare de 8,702 milioane de lei - jumătate fiind în contul unor companii aflate deja în procedură de insolvenţă sau faliment. Câteva dintre acestea aparţin fostului acţionar majoritar, Alexandru Crişan, fiind vorba de Urex Rovinari, Alexander SRL Braşov, Mondexim sau Multitrade Company.

• A "muls" şi Urex Rovinari

Compania Urex Rovinari a fost înfiinţată in 1997 prin reorganizarea unor subunităţi din cadrul Regiei Autonome a Lignitului Oltenia. Privatizarea acestei societăţi a avut loc în 1999, când Alexandru Crişan a semnat contractul de vânzare-cumpărare privind achiziţia integrală a capitalului social la valoarea de 2,9 miliarde de lei vechi.

Achitând un avans de doar 400 de milioane de lei vechi, Crişan a început să utilizeze ilegal resursele financiare ale Urex Rovinari. La doar cinci zile de la semnarea contractului de privatizare, a început să cedeze ilegal către MBI COMIMPEX SRL Bucureşti şi PROVAVO GRUP SRL Braşov ordine de compensare fără a exista obligaţii certe şi exigibile către acestea. Până la achitarea integrală a contravalorii acţiunilor, a reuşit să transfere în conturile societăţilor pe care le controla suma totală de 17,8 miliarde de lei.

Pentru a da o tentă de legalitate operaţiunilor efectuate, a încheiat cu cele două societăţi contracte de vânzare-cumpărare de produse petroliere, în care a stipulat termene limită pentru restituirea sumelor cedate. Fondurile au fost rambursate cu întârziere, fără ca Urex să solicite plata penalizărilor aferente, în sumă totală de nouă miliarde de lei vechi. Apelând doar la resursele societăţii privatizate, Alexandru Crişan a reuşit să intre în posesia activelor acesteia. Crişan a devalizat Urex Rovinari, uzina ajungând să aibă sub patronajul său datorii de 600 de miliarde de lei vechi. Compania a intrat, în cele din urmă, în faliment.