EnglishGazprom, care încearcă să-şi apere cota pe piaţa europeană a energiei, a acceptat un schimb de active pe segmentul upstream (explorare şi producţie a produselor petroliere) cu OMV AG, compania austriacă ce încearcă să-şi reducă costurile de producţie pe fondul declinului preţului ţiţeiului, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
OMV oferă companiei ruse de stat o participaţie în activele sale norvegiene offshore în schimbul unei participaţii minoritare în două blocuri din zăcământul energetic Urengoy din Siberia. De asemenea, cele două companii au semnat un contract de furnizare a ţiţeiului pentru rafinăria OMV din Schwechat, Austria, şi un schimb de expertiză, se arată în declaraţia comună dată publicităţii vineri.
"Ambele companii beneficiază", a afirmat şeful OMV, Rainer Seele, la Sankt Petersburg, după semnarea acordului.
Acordul ar putea fi finalizat ulterior, în acest an, a completat directorul general al Gazprom, Alexei Miller.
La eveniment au participat şi ministrul austriac de Finanţe, Hans Joerg Schelling, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, şi Suhail Al Mazrouei, ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, care deţine o participaţie în OMV.
Rusia, dependentă de veniturile obţinute din vânzarea ţiţeiului şi a gazelor naturale, se bazează pe cooperarea energetică cu cei mai vechi parteneri ai săi din Europa Occidentală, în principal Germania şi Austria, pe fondul sancţiunilor impuse de UE. În schimb, OMV, prin legăturile cu Rusia, vrea să-şi reducă costurile deoarece declinul preţului ţiţeiului face ca producţia sa din Marea Nordului să nu mai fie profitabilă.
Zăcământul Urengoyskoye, descoperit în 1966, era odată cel mai mare depozit de gaze naturale din lume.
Cele două zone oferite OMV, în care firma BASF deţine o participaţie de 25,01%, ar urma să înceapă producţia în 2017, a anunţat în martie Gazprom. OMV ar putea obţine 24,98% din societatea mixtă. Cele două zone ar putea produce 14 miliarde metri cubi de gaze pe an, conform şefului Gazprom.
Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 18,99%, iar 9,3572% alţi acţionari. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).
Reuters: Gazprom vrea să folosească influenţa OMV pentru extinderea gazoductului Nord Stream
Gazprom a semnat vineri acorduri de cooperare cu OMV, încercând să-şi intensifice lobby-ul pentru proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, transmite Reuters, citat de Agerpres. Livrările de gaze ruseşti, care reprezintă o treime din consumul european de gaze, au fost din ce în ce mai mult politizate, în urma implicării Rusiei în criza din Ucraina.
Gazprom vrea să ocolească Ucraina, prima rută a gazului rusesc spre Europa, prin extinderea reţelei de gazoducte, în special prin Nord Stream, dar UE se opune planului.
Alexei Miller, şeful Gazprom, a afirmat vineri că nu există dubii privind construcţia Nord Stream-2, care prevede dublarea actualei capacităţi a gazoductului la 110 miliarde metri cubi (bcm), până la sfârşitul lui 2019. Totuşi, unii lideri europeni se opun proiectului, care este sprijinit de E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie.
Gazprom livrează deja gaze naturale Germaniei via o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. Anul trecut, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construirea a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
