EXCLUSIV. UN AFACERIST ROMÂN ŞI UN FIZICIAN LETON NE POT SCĂPA DE CIANURI Revoluţia în mineritul mondial porneşte din Bucureşti

Un om de afaceri român şi un fizician leton sunt pe cale să revoluţioneze industria minieră mondială, după ce, recent, şi-au înregistrat, cu mare discreţie, invenţia la Oficiul European pentru Patente (EPO) din Geneva.

Nicolae Costache este numele bucureşteanului care gestionează mai multe concesiuni miniere în Africa şi care a finanţat cercetările fizicianului de origine letonă - B. Voldemars. Cercetătorul este rezident în Africa, dar născut în Riga - capitala Letoniei.

Cei doi s-au cunoscut pe coasta Africii de Vest, acolo unde Nicolae Costache îşi conduce afacerile, de aproximativ şase ani, şi, după aceea, au demarat colaborarea pentru un proiect foarte ambiţios: brevetarea unei noi tehnologii de extragere a metalelor preţioase şi strategice din orice tip de minereu, dar fără cianuri sau alte substanţe toxice.

Cererea de înregistrare a patentului la Geneva a fost depusă, pe 1 iunie 2010, în numele ambilor deţinători, de firma de avocatură elveţiană "Katzarov", specializată în Drept de proprietate intelectuală. Înregistrarea invenţiei la Geneva avea loc la doar trei săptămâni de la momentul la care Parlamentul European adopta interzicerea tehnologiilor pe bază de cianuri. Ceea ce le-a crescut exponenţial cota invenţiei, care, oricum, era una extrem de valoaroasă.

Mari grupuri din minerit au intrat imediat pe fir, începând tratative intense pentru preluarea drepturilor de folosire a noii invenţii.

Ulterior, Comisia Europeană şi-a nuanţat poziţia, precizând că nu este nevoie de interzicerea totală a cianurilor în exploatările miniere (deoarece normele europene sunt extrem de stricte în acest sens). Dar interesul pentru noua invenţie nu a avut de suferit.

Afaceristul român îşi motivează discreţia demersului de înregistrare a invenţiei prin "secretul tehnologic". Un motiv cât se poate de logic, ţinând cont de impactul financiar pe care l-ar putea avea noua lor invenţie, aflată în stadiul testelor finale.

Ziarul BURSA a obţinut, în Geneva, în exclusivitate, aplicaţiile înaintate EPO pentru noul patent, dar şi o parte din corespondenţa societăţii "Katzarov" cu cei doi clienţi.

Contactat de ziarul "BURSA", Nicolae Costache a acceptat cu greu să vorbească despre noua tehnologie minieră pe care o brevetează. Crede că, deocamdată, secretul economic este pentru el o necesitate strategică, motivând plastic: "Închipuie-ţi că preşedintele Halliburton (cunoscuta corporaţie americană -n.r.) află că un flăcău isteţ de la ţară taman a inventat maşina care merge cu apă în loc de benzină. Care crezi că dispare primul: flăcăul sau invenţia?".

După îndelungi discuţii, atât Costache, cât şi letonul Voldemars au acceptat să ne acorde un scurt interviu.

• Invenţia

La Oficiul European pentru Patente din Geneva, numele invenţiei înregistrată de tandemul Nicolae Costache - B. Voldemars sună oarecum pompos: "Metoda Voldemars-Costache pentru extragerea metalelor nobile şi altor elemente prin dezintegrarea minereului şi prin utilizarea repetată a unui proces tehnologic non-toxic". Pe scurt, soluţia celor doi propune utilizarea unor noi procedee fizico-chimice în industria mineritului.

Practic, invenţia tehnologică aduce în domeniu echipamente de înaltă frecvenţă care dezintegrează materiale naturale în particule de bază. După dezintegrarea minereului în elementele primare, acestea sunt separate în funcţie de proprietăţile lor chimice.

Procesul are patru faze principale, programate prin aparatul patentat la Geneva. În fiecare dintre aceste etape se utilizează câte o înaltă frecvenţă. În funcţie de proprietăţile materialelor, dezintegrarea poate fi obţinută în mai multe cicluri (de la 1 la 10), iar întreg procesul poate dura între 30 de minute şi 10 ore. Pot fi recuperate, astfel, din rocile de minereu, diferite tipuri de materiale, fiecare cu proprietăţile lui fizice (densitate, greutate etc.) de la metale nobile (aur, argint), până la cele strategice (uraniu, toriu, wolfram, titaniu, columbită, strontium etc.)

Cei doi inţiatori pariază pe avantajele tehnice: "Metoda are aplicabilitate la scară industrială, este economică şi extrage metalele nobile şi strategice în procent de 95-99,9%, din orice tip de minereu."

Lui Nicolae Costache i se pare la fel de important argumentul social al noii tehnologii: "În niciuna dintre cele patru faze tehnologice principale ale dezintegrării minereului nu se utilizează vreo substanţă toxică, precum controversata cianură. Metoda noastră este absolut ecologică".

B. Voldemars îl completează, didactic, pe partenerul său român: "De exemplu, în prezent, platina, titanul şi toriul (anticipat ca fiind viitorul combustibil nuclear principal), se obţin printr-un proces industrial foarte costisitor, lung şi cu o rată a recuperării slabă. Prin metoda inventată de noi, aceste metale şi altele importante, dar greu de extras în mod convenţional, pot fi obţinute repetând ciclul de dezintegrare a minereului iniţial, în funcţie, repet, de proprietăţile fizice, ale materiei. Tehnologia noastră, testată indiferent de temperatura şi compoziţia minereului, extrage eficient atât metalele preţioase, cât şi pe cele strategice".

• Soluţie pentru Roşia Montană

Voldemars s-a documentat şi cu situaţia din România.

Este la curent cu subiectele sensibile de controversă publică, printre care şi Roşia Montană, unde se află unul dintre cele mai mari zăcăminte aurifere neexploatate din lume. Aici, soluţia care a stârnit peste zece ani de controverse este cea a cianurilor, care pot influenţa puternic mediul şi echilibrul zonei.

Fizicianul leton spune că soluţia lor poate fi folosită cu succes pentru exploatarea acestui zăcământ: "Într-adevăr, la voi, poate fi folosită în depozitul minier hidrotermal de la Roşia Montană. Astfel, toate standardele de mediu ar fi îndeplinite, iar profitul companiei concesionare mult mai mare."