Isărescu: Ieşirea din criză, doar prin constrângeri bugetare dure

Ţara noastră va ieşi din recesiune numai prin constrângeri bugetare dure, este de părere guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a declarat, ieri, că nu este de acord cu ideea că Fondul Monetar Internaţional ne-a salvat ca stat, cum consideră Lucian Croitoru, consilierul său, ci doar ne-a finanţat balanţa de plăţi.

"FMI nu ne-a salvat ca stat. El a fost creat pentru a finanţa balanţa de plăţi, cu condiţionalităţile sale. FMI şi-a făcut datoria faţă de România, dar România nu a făcut acest lucru. Sperăm să ne oprim aici cu creşterea de venituri bugetare. FMI nu a fost deloc generos cu noi. S-au creat confuzii regretabile care ne depăşesc şi pe noi. Vom ieşi din recesiune numai prin constrângeri bugetare tari", a explicat Isărescu.

Lucian Croitoru a subliniat ieri că sectorul privat a reuşit să se ajusteze imediat după începerea crizei, însă statul nu a reuşit să îşi diminueze cheltuielile, ceea ce a făcut necesară apelarea la împrumutul de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

"Sectorul privat a făcut reducerile necesare imediat după criză, dar statul nu a putut şi a fost nevoie de FMI, ca să facă ce? Să salveze statul, să spunem adevărul, am fi intrat în faliment. Dar l-a ajutat cu preţul de a face ajustările acolo unde e necesar", a declarat Lucian Croitoru.

Ţara noastră a semnat, în mai 2009 un acord de împrumut de 20 de miliarde de euro cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Anul acesta, creditorii externi au cerut măsuri dure de ajustare a cheltuielilor publice, în condiţiile în care deficitul bugetar a urcat din nou spre 7% din PIB, cu mult peste plafonul de 3% din PIB, acceptat pe plan european.

• Dificultăţi tot mai mari în finanţarea deficitelor structurale

Finanţarea deficitelor structurale ale ţării noastre întâmpină dificultăţi din ce în ce mai evidente, tendinţele acestor dezechilibre ridică îngrijorări şi se conturează conflicte sociale, a mai spus ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

El a arătat că, în prezent, bugetele sunt "în suferinţă" nu numai la noi, şi se conturează deja conflicte sociale.

"În România vedem aceeaşi situaţie. Nu facem deloc excepţie, chiar dacă unele dintre cifre, cum sunt cele legate de datoria suverană, nu sunt deloc dramatice prin mărimea lor, dar ridică îngrijorări în ceea ce priveşte tendinţa", a spus guvernatorul băncii centrale. Domnia sa a arătat că îngrijorarea nu este legată numai de mărime, dar şi de structura deficitelor.

"Sunt deficite structurale, de durată, greu de corectat. O simplă creştere economică nu corectează un deficit structural", a explicat Isărescu. arătând că apar dificultăţi din ce în ce mai evidente legate de finanţarea acestor deficite, dând ca exemplu creşterea dobânzilor.

Mugur Isărescu a făcut unele precizări şi pe marginea conceptului de fond de pensii, considerând că ţara noastră are buget de pensii, nu fonduri.

"Fondurile de pensii sunt, de fapt, bugete de pensii. România are buget de pensii, nu fonduri. Este o discrepanţă între cele două termene. Ideea că pensiile în România sunt plătite din contribuţiile actualilor pensionari este greşită. Nu înseamnă că omul trebuie să fie plătit la pensie din banii lui. Cu banii lui s-au plătit pensiile celor de dinaintea lui. Vreau să văd cât mai mulţi români că revin în ţară pentru a contribui la bugetul de pensii", a conchis Mugur Isărescu.