Comisia Europeană ia în considerare introducerea unor cote de gen pentru a ataca problema dezechilibrului în raportul femei-bărbaţi în cadrul consiliilor de administraţie ale companiilor private şi publice, în care numai 10% sunt femei, potrivit EurActiv. Această măsură este considerată a fi o măsură de ultimă instanţă, care se va aplica în cazul în care companiile nu se vor dovedi capabile să se adapteze în mod voluntar. Decizia de a introduce cote obligatorii de gen se va lua după studierea de către Comisia Europeană a comportamentului companiilor în acest sens, prefigurată a se încheia până la sfârşitul anului 2011.
• Care ar putea fi instrumentul juridic european care să răspundă la o astfel de provocare?
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona există noi instrumente care ar putea fi utilizate. Pentru a atinge obiectivul unei pieţe a muncii mai echilibrate de gen în UE, se pot lua măsuri de stimulare aplicabile în promovarea nediscriminării de gen, conform cu articolul 19.
Experţii juridici ai CE lucrează în prezent la identificarea instrumentului legislativ cel mai bine pretat la astfel de măsuri de stimulare: o directivă care să fie apoi transpusă în legislaţia naţională sau o reglementare care să fie aplicabilă imediat în cadrul celor 27 state membre.
Nu este exclusă nici posibilitatea de intervenţie europeană la nivel naţional, ca mijloc de a garanta în mod real egalitatea de gen printre angajaţii din domeniul public, deşi puterile UE în această zona nu sunt clar definite.
UE ar putea face o recomandare (instrument legislativ cu caracter neobligatoriu) statelor membre în acest sens. De pildă, o astfel de recomandare a avut efecte notabile în sectorul telecomunicaţiilor.
• Ce măsuri recente au luat unele Guverne la nivel naţional?
Norvegia rămâne promotorul cotelor de gen minimale obligatorii de 40% în consiliile de administraţie, nu doar la nivelul poziţiilor decidente în instituţiile publice ci şi în companiile private. Spania i s-a alăturat de curând, iar în Germania dezbaterile sunt în plină desfăşurare.
• Vârsta rămâne o formă acută de discriminare a femeilor
Comitetul Parlamentului European privind drepturile femeilor şi egalitatea de gen a aprobat un raport ce punctează o altă formă de discriminare în privinţa femeilor: vârsta.
Discriminarea de vârstă este mai des întâlnită în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor, susţine europarlamentara finlandeză Sirpa Pietikäinen, membră a Partidului Popular European.
Femeile care îmbătrânesc sunt supuse la multiple forme de discriminare. Femeile peste 50 ani au mari dificultăţi în a avansa în carieră şi în a se reangaja. Există o importantă discriminare de gen în spitale, care se întâlneşte mai des o dată cu creşterea vârstei: multe boli sunt diagnosticate şi tratate în acelaşi mod pentru bărbaţi şi femei, deşi, simptomele femeilor în caz de atac de cord, de pildă, sunt diferite. Aşadar, mortalitatea la femei este mai ridicată în spitale, din cauza lipsei tratamentului adecvat, susţine aceeaşi europarlamentară în raportul său.
În Spania, Guvernul lui Zapatero a propus în 2007 o lege prin care obliga companiile publice şi pe cele listate la Bursă, cu mai mult de 250 de angajaţi, să aibă o cotă minimă de 40% femei în structura consiliilor lor de administraţie.
Deşi legea intră în vigoare abia din 2015, impactul se simte deja: procentul femeilor în consiliile companiilor spaniole s-a dublat, ajungând la 10% în 2009.
În Germania, Miniştrii Justiţiei din landuri s-au pus recent de acord să introducă cote de gen obligatorii pentru a creşte gradul de reprezentare a femeilor în consiliile de luare a deciziilor în cadrul companiilor private.
În schimb, ministrul federal al Justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a insistat ca măsura să aibă un caracter voluntar.