Rompetrol" vrea statul partener în "Petromidia"

• Compania susţine că poate apela şi la conversia în acţiuni pentru plata datoriei

Kazahii de la "KazMunaiGaz" (KMG) încă nu au finalizat negocierile cu Ministerul Finanţelor privind răscumpărarea obligaţiunilor, dar vor face acest lucru până la finele lunii septembrie. Ei vor să aibă statul român ca partener în rafinărie, a declarat, ieri, directorul financiar al grupului "Rompetrol", Dmitry Grigoryev, într-o conferinţă. "Noi vrem să respectăm toate condiţiile din contractul privind datoriile Rompetrol Rafinare transformate în obligaţiuni şi decizia va fi luată la finele lunii septembrie", a mai spus domnia sa, într-o conferinţă.

Potrivit oficialului "Rompetrol", dar şi avocaţilor grupului, compania poate achita aceste datorii până la termenul scadent de 30 septembrie 2010, prin răscumpărare parţială sau totală sau prin conversie în acţiuni parţială sau totală. Dmitry Grigo­ryea admis că discuţiile cu Ministerul de Finanţe se axează pe acest punct din contract, lăsând să se înţeleagă că statul se aşteaptă la o plată cash în timp ce "Rompetrol" doreşte să aplice soluţia răscumpărării combinate cu conversia în acţiuni. Avocaţii "Rompetrol" susţin că grupul controlat de KMG este perfect îndreptăţit să apeleze la această metodă de achitare a datoriei, respectând termenii contractului încheiat cu statul.

La începutul lunii august, "Rompetrol" a plătit statului circa 71 milioane dolari în contul datoriei. Presupunând că "Rompetrol" nu va mai face plăţi până la data scadenţei obligaţiunilor, restul datoriei se va transforma în acţiuni, statul devenind acţionar minoritar important în Rompetrol Rafinare, cu un procent de peste 40%, au spus avocaţii grupului.

Directorul financiar al "Rompetrol" a subliniat: "Statul a spus că nu doreşte să fie acţionar la Rompetrol Rafinare. Ne gândim la ce posibilităţi avem să manageriem rafinăria împreună cu statul. Dacă nu vom avea cash flow la rafinărie, vom avea opţiunea să o închidem. Aceasta este oricând o opţiune dacă rafinăria nu ajunge să se susţină singură, fără infuzie de capital de la acţionari. Dar intenţia KMG este de a dezvolta Rompetrol, de a menţine locurile de muncă şi de a transforma Petromidia într-un centru de excelenţă. Suntem aici pe termen lung".

Dmitry Grigoryev a ţinut să menţioneze: "Atitudinea instituţiilor statului român ne este ostilă. Cu toate acestea, noi suntem deschişi la negocieri şi sperăm să găsim o soluţie benefică ambelor părţi. Ministerul Finanţelor a contestat în instanţă decizia AGA de majorare a capitalului social al Rompetrol Rafinare, ştiind că acţiunea are menirea să aducă lichidităţi pentru plăţile către stat".

Marţi, Ministerul Finanţelor a pierdut primul proces împotriva Rompetrol Rafinare prin care contesta o majorare de capital de 450 milioane lei, a declarat Ana Diculescu Şova, de la casa de avocatură NNDKP, adăugând: "Ministerul are termen de cinci zile să facă recurs. Nu am considerat acest proces ca un atac, ci ca o preocupare a statului. Nu ne-am propus să atacăm autorităţile. Din apărările făcute marţi de Ministerul Finanţelor, rezultă preocuparea statului de a se găsi soluţii pentru răscumpărarea obligaţiunilor, până la 30 septembrie". Domnia sa a mai spus că pe 7 septembrie mai este programat un termen în instanţă cu privire la o opoziţie formulată la decizia de majorare a capitalului social al "Rompetrol Rafinare".

Întrebat pentru ce vor fi folosiţi banii din majorarea de capital în cazul în care operaţiunea este validată de instanţe, Dmitry Grigoryev a răspuns: "Aşa cum am anunţat la începutul anului, în 2010 avem programate plăţi de circa 100 milioane dolari către stat, dar avem angajate şi investiţii consistente la Petromidia. Am plătit 71 milioane dolari pentru răscumpărarea unei părţi din acţiuni, iar dobânzile achitate statului pentru obligaţiuni în 2010 se ridică la 24-25 milioane de dolari. Dacă mai punem şi investiţiile, cam ăştia sunt banii (n.r. din majorare)".

O altă instituţie de stat ostilă în opinia "Rompetrol" şi avocaţilor săi este Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, care a dispus suspendarea delistării "Rompetrol Rafinare" (RRC) până la clarificarea situaţiei privind răscumpărarea obligaţiunilor. "Rompetrol" aşteaptă până la 4 septembrie un răspuns de la CNVM privind plângerea împotriva deciziei de a bloca delistarea Rompetrol Rafinare, iar dacă instituţia nu va revoca hotărârea, grupul va ataca în instanţă decizia Comisiei. Gheorghe Muşat, partener la Muşat & Asociaţii, consideră că CNVM a avut un comportament abuziv fără precedent faţă de "Rompetrol Rafinare" privind blocarea delistării, după ce a obligat compania să facă ofertă publică de preluare. "Vom ajunge în mod sigur în contencios. Nu avem niciun dubiu că instanţele de judecată ne vor da dreptate. Contestaţia depusă are cam 30 de pagini", a mai afirmat domnul avocat Muşat. "CNVM s-a comportat ca o autoritate dirijabilă şi nu una de supraveghere. E şocant. Nu înţelegem ce legătură are răscumpărarea obligaţiunilor cu delistarea. CNVM suspendă Rompetrol acest drept care este prevăzut de lege", a conchis avocatul.

Dmitry Grigoryev a mai declarat că grupul KMG este angajat să exporte în România 4-5 milioane tone de ţiţei anual şi că rafinăria Petromidia trebuie să funcţioneze, chiar dacă este pe pierderi. "În opinia noastră, această companie are un viitor şi, mai devreme sau mai târziu, criza va trece", a mai spus domnia sa explicând lipsa de lichidităţi prin investiţiile masive derulate în ultimii ani dar şi marjele foarte mici de rafinare.

Oficialul "Rompetrol" a precizat: "KMG a investit 1,8 miliarde dolari din 2007 şi până acum în principal în economia României şi a continuat să păstreze forţa de muncă, de aproape 10.000 de angajaţi în 12 ţări. Vrem să dezvoltăm infrastructura Rompetrol, să dezvoltăm grupul şi să păstrăm activă forţa de muncă. Plătim statului 1,5 miliarde dolari în taxe anuale, inclusiv accize şi TVA".

The Rompetrol Group, deţinut integral de KazMunaiGaz din Kazahstan, trebuie să ramburseze 2,4 miliarde de lei în contul datoriilor istorice ale rafinăriei Petromidia, angajate printr-o emisiune de obligaţiuni de stat din anul 2003. În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.