MINISTERUL AGRICULTURII, CAMPIONUL FONDURILOR EUROPENE: Peste un miliard de euro încasaţi

• (Interviu cu ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul Ilie Sârbu)

Reporter: Campania agricolă de toamnă din 2008 a coincis cu campania electorală pentru alegerile parlamentare. Anul acesta, campania agricolă de toamnă pe care o gestionaţi coincide cu cea a alegerilor prezidenţiale. Fermierii s-au plâns, anul trecut, că au primit subvenţiile târziu, după calendarul electoral al fostului Guvern şi nu în perioada optimă de desfăşurare a lucrărilor agricole. Cum se va desfăşura această campanie agricolă?

Ilie Sârbu: Din pricina legilor electorale pe care le avem, care sunt o pacoste pe capul naţiunii, în sensul că, în fiecare an, avem alegeri, sau din doi în doi ani, toată România, cu toate dorinţele ei ancestrale de a fi cea mai democratică naţiune, nu îşi mai poate permite luxul ăsta. Democraţia costă, este scumpă, dar la noi se exagerează! Campaniile agricole şi cele electorale coincid pentru că alegerile sunt organizate toamna sau în luna iunie...

Reporter: În campania agricolă din 2008 banii au venit cam târziu, când perioada optimă de înfiinţare a culturilor a fost depăşită. Acest aspect a afectat în vreun fel recolta de la primăvară pe care, de fapt, aţi moştenit-o de la vechea conducere a ministerului?

Ilie Sârbu: Nu! Fiindcă s-au înfiinţat tot 2.800.000 de hectare, fapt reflectat în cele 5.228.000 de tone care s-au recoltat. Asta arată că a fost, până la urmă, o campanie bună. La noi este o tradiţie care, acum, a devenit obicei: omul, dacă nu are bani la momentul în care îşi înfiinţează cultura, se mai împrumută. Banii oricum îi primeşte. Dacă nu îi primeşte deloc, atunci are o problemă...

Reporter: Sunt voci care susţin că producţia agricolă a ţării ar fi mult mai mare decât cifrele comunicate oficial. Asta deoarece sunt agenţi economici care, ca să nu plătească pentru toată recolta pusă în comerţ TVA şi cotă unică, nu-şi declară toată producţia. Există vreo lege care să-l oblige pe comerciant să-şi declare producţia? Până la urmă, care este producţia reală de cereale a ţării?

Ilie Sârbu: Nu, nu există nicio lege în acest sens! Noi însă avem o centralizare a cantităţilor, acestea fiind raportate de Direcţiile Agricole şi verificate prin FAO.Situaţiile trans­mise evidenţiază cantităţi mai mari decât cele la care ne-am aşteptat, fiind vorba de 5.500.000 de tone. Eu aici vorbesc de ceea ce se află în silozuri şi ceea ce este fiscalizat. Sunt sigur că mai rămâne grâu în gospodăriile proprii, pentru autoconsum. Privind evaziunea, Guvernul face eforturi extraordinare pentru a o combate, eforturile fiind concretizate într-un plan de măsuri.

Reporter: Ce prevede acest plan?

Ilie Sârbu: Verificăm tot ceea ce înseamnă producţia agricolă, în afara celei de subzistenţă, pentru ca acest comerţ să fie fiscalizat. Pe lângă sancţiunile financiare, confiscări de tiruri etc se urmăreşte, printre altele, şi măsura de plată inversă a TVA, la ultima verigă.

Reporter: Fără reducerea fiscalităţii, controalele par în van, întrucât, în urma lor, "plouă" cu amenzi, dar fenomentul tot nu este eradicat. Sunteţi iniţiatorul propunerii legislative de reducere a TVA la 5%. Legea a trecut de Senat de un an. Mai este ea de actualitate?

Ilie Sârbu: Eu am făcut propunerea de reducere a TVA şi am ales 5% uitându-mă la media TVA-ului la alimente în UE. Din cauza situaţiei economice pe care o are România, nu există din partea coaliţie de guvernare dorinţa de a aplica această măsură. Eventual, ar putea fi luată în calcul, doar pentru pâine, carnea de pui şi de peşte. Sunt suficiente argumente "pentru", însă nimeni nu vrea să înţeleagă. Trebuie să existe voinţă şi înţelegere. Măcar să încercăm cu pâinea, pe toată filiera ca un prim pas.

Reporter: De celebrul Cod de bune practici ce ne puteţi spune?

Ilie Sârbu: Am avut o discuţie cu colegii deputaţi. Am convenit să mergem pe formula pe care am promovat-o noi, deputaţii urmând să retragă zilele acestea, din Camera proiectul care era într-un stadiu avansat şi care urma să fie votat. Toate completările pe care noi le-am semnalat vor fi introduse (taxa de raft, deconturile). În cele din urmă vom face o combinaţie a celor două legi care va trece prin Plen în perioada următoare. În două săptămâni, Codul de bune practici ar trebui să fie lege şi se va aplica imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Reporter: Pentru campania agricolă de toamnă, aţi anunţat deja formele de sprijin. Când încep plăţile?

Ilie Sârbu: Noi am emis actele normative. Primele plăţi vor începe din 16 octombrie. Agricultorii vor primi un pachet financiar, format din formele de sprijin anunţate, ce însumează circa 525 de lei la hectar, valoare ce cuprinde şi posibilitatea finanţării prin Legea Creditului Agricol. Vrem să însămânţăm o suprafaţă de 3.100.000 de hectare, ceea ce reprezintă cam 30% din potenţial, din cele 9,600.000 hectare de teren arabil.

Reporter: Bugetul ministrului a fost rectificat în minus cu 18,17 milioane de lei săptămâna trecută. Va afectat în vreun fel acest aspect?

Ilie Sârbu: Nu, nu au fost probleme. S-a tăiat de la cheltuieile cu personalul. Aici este vorba de cele 10 zile (concediu fără plată) şi mai e vorba de reducerea de costuri. Noi am redus 136 de posturi şi cu 20% personalul din instituţiile subordonate, prin reorganizarea acestora.

Reporter: Fermierii cer insistent reducerea accizei la motorină. Este această măsură posibilă în condiţiile economice actuale?

Ilie Sârbu: Nu, ea nu se poate aplica. Propunerea a rămas, există şi iniţiativă legislativă, dar nu se poate aplica din cauza condiţiilor economice pe care le traversează ţară. Am încercat şi etapizat, dar este greu. Pentru campania agricolă de toamnă nu poate fi vorba. Vedem la primăvară, depinde cum va evolua situaţia economică...

Reporter: Privind fondurile europene situaţia pare bună. Mai sunt fermieri care susţin, însă, că la APDRP procedurile sunt greoie...

Ilie Sârbu: Suntem singurul minister din România care a adus un 1.165.000.000 de euro, bani încasaţi - cele mai multe fonduri europene dintre toate ministerele! La APDRP am simplificat la maxim tot ce se putea. Tot la capitolul fonduri, la APIA nu a fost uşor să facem plăţile la timp, mai ales că aveau deja un an întârziere. Acolo au fost făcute verificări zilnice şi doar aşa am reuşit!.

Reporter: Mai aveţi probleme la ANPA. Când încep plăţile pe Programul Operaţional pentru Pescuit?

Ilie Sârbu: Cât eu manageriez ministerul nu se poate ca o instituţie din subordinea ministerului să nu meargă. Am luat unitatea de management şi am adus-o la minister. Nici nu se pune problema să pierdem bani prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Plăţile vor începe până la finele anului!

Reporter: Privind ANSVSA, este adevărat că preşedintele Traian Băsescu ar fi ţinut morţiş ca aceasta să rămână la Guvern şi nu la Ministerul Agriculturii? Discuţii tot au mai fost pe acest aspect...

Ilie Sârbu: Nu, eu am avut o discuţie doar cu primul-ministru Emil Boc. ANSVSA a trecut în subordinea Guvernului, în urma unei discuţii cu primul-ministru. Amândoi nu o puteam "năşi", în sensul că ANSVSA era în suborindea unuia şi în coordonarea celuilalt. Nu putea să aibă doi stăpâni. Primul ministru şi-a asumat această agenţie.

Reporter: Poate reprezenta "Primul Siloz" un început în consolidarea unei burse a cerealelor?

Ilie Sârbu: Primul Siloz a reprezentat un prim pas pentru eliminarea evaziunii mari în domeniu. Eu susţin ideea înfiinţării unei burse a cerealelor. Eu chiar am discutat cu cei de la BRM, iar săptămâna viitoare urmează să am o nouă întâlnire cu preşedintele Bursei. Vreau să vedem ce nu merge în relaţia cu BRM. Eu sunt optimist, mai alas că propunerea a venit de la ei...

Reporter: Premierul Emil Boc a cerut, recent, o nouă strategie în agricultură. Ce prevede aceasta?

Ilie Sârbu: Da. Ea a fost pusă pe ordinea de zi, a trecut în prima lectură şi urmează să fie reintrodusă. E o strategie pe care am anunţat-o de când am venit la minister şi care cuprinde multe dintre măsurile publicate în strategia pe 25 de ani pe care am făcut-o în perioada 2001-2004. Ea a fost reactualizată pe fiecare produs în parte.

Reporter: Mai are agricultura noastră nevoie de strategii?

Ilie Sârbu: Noi nu de strategii ducem lipsa! Problema noastră este cea a constrângerilor bugetare şi cea a constrângerilor ce vin din normele Politicii Agricole Comune.

Reporter: Vă întreb pentru că şi la Cotroceni există o comisie însărcinată tot cu elaborarea unei strategii în agricultură. Vi se pare normal?

Ilie Sârbu: Noi avem obiective care sunt în derulare. Privind strategia mea, nu ştiu dacă va mai intra din moment ce s-a instituit o Comisie la Cotroceni care are aceaşi temă! Noi lucrăm după planurile noastre. Cert este că strategia de la Cotroceni nu va fi una diferită cu a noastră pentru că agricultura este numai una, iar la ea au lucrat aceiaşi specialişti.

Reporter: Strategia prevede un set de măsuri privind sistemul de irigaţii. Două întrebări punctuale: Cât ne costă reforma sistemului naţional de irigaţii? Nu vă este teamă că odată cu privatizarea SNIF nu va mai rămâne nimic din această întreprindere?

Ilie Sârbu: Costurile pentru refacerea sistemului naţional de irigaţii se ridică la ordinul zecilor de miliarde de euro. Privind SNIF, se pare că ceea ce am gândit cu Banca Mondială nu a dat rezultate. SNIF nu mai poate continua în situaţia actuală. Noi avem o iniţiativă prin care, ca tot ceea ce are activ SNIF-ul, în primul rând ANIF-ul actual să poată prelua şi după aceea să preia instituţiile pe care le are minsiterul. O parte din active vor fi vândute. S-a vehiculat că această privatizare ar fi fost un mare tun imobiliar. Acum s-a mai redus din puterea exploziei...

Reporter: Pentru anul viitor, ce estimări aveţi privind suprafaţa irigată?

Ilie Sârbu: Acum avem 558.000 de hectare irigate din care contractate peste 490.000. Pentru anul viitor ţintim ca suprafaţa să crească la 700.000-800.000 hectare, iar, în patru ani, să ne apropriem de 1.500.000 de hectare funcţionale.

Reporter: Dacă veţi fi chemat, vă veţi prezenta la audierile comisiei parlamentare de anchetă pe problemele sectorului de îmbunătăţiri funciare?

Ilie Sârbu: Nu am niciun fel de reţinere în acest sens!

Reporter: Consideraţi necesară această comisie? Vedeţi vreun interes politic la mijloc?

Ilie Sârbu: În momentul în care a fost declanşată acţiunea, cred că are raţiune. Om vedea! Dar i s-a dat conotaţie politică din momentul în care a fost implicat Mircea Geoană în calitatea de ambasador al României în SUA. Ce putea să facă Mircea Geoană? Să intermedieze o întâlnire între fostul miniustru şi firma respectivă...ce fac toţi ambasardorii din lume. Fac lobby pentru ţara lor! Să nu uităm că Mircea Geoană este candidat la preşedinţie...

Reporter: Comisia anchetează controversatul Program Romag` 98, în urma căruia, se vehiculează că statul a pierdul aproape 100 de milioane de dolari. A fost sau nu un jaf naţional?

Ilie Sârbu: Nu pot să apreciez dacă a fost sau nu un jaf naţional. Faptul că programul nu şi-a atins scopul este o problemă, iar activitatea comisiei în acest sens este îndeptăţită. După atâtia ani cred eu ca nu va fi relevant...

Reporter: Veţi renega această comisie dacă vă veţi simţi vânat cum a făcut doamna Udrea?

Ilie Sârbu: Nu! Eu nu-mi pot asuma riscul să fac între 2 şi 12 ani de închisoare. Nu ştii când poate să explodeze! Aceste lucruri pot fi taxate oricând de un procuror. Evenimentul este consemnat. Odată ce ai un dosar penal, verificările pot fi oricând reluate! Este prea mare riscul. Nu am nicio rezervă să mă duc, să pun la dispoziţie toate informaţiile care le am eu şi documentele. În cazul în care Comisia cere să ma duc şi la Parchet, şi la Justiţie mă voi prezenta!

Reporter: În urma apariţiilor în presă, de la ANI sau DNA aţi primit vreun semnal?

Ilie Sârbu: Nu. În momentul în care primesc, mă duc, am declarat-o public... Tot ceea ce am reproşat eu este faptul că s-au scurs informaţii confidenţiale. Nu este normal să linşezi un om în public, mediatic. Cum mai repari acest aspect?

Reporter: Ce se va întâmpla cu agricultura naţională din 2010? Nu se vor mai putea acorda ajutoarele de stat...

Ilie Sârbu: Unele ajutoare vor fi înlocuite prin măsurile din PNDR, prin bani europeni. Va conta foarte mult rolul celor responsabili de informarea agriculturorilor. Avem nevoie de "activişti" în agricultură, de oameni activi care să-i aducă pe oameni la sursele de finanaţare pentru a contrabalansa şocul provocat. Până acum toată lumea a stat cu mâna întinsă şi a primit de la stat! Ei acuma, în relaţia cu UE, trebuie să fim activi! Altfel nu avem şanse. Va fi foarte greu să schimbăm ceva peste noapte, dar lucrurile încep să se mişte.

Reporter: Se vechiculează ca, din 2010, agricultura de subzidenţă să treacă la Ministerul Muncii. Renta viageră la fel sub forma unei pensii sociale. Este adevărat?

Ilie Sârbu: Nu , deocamdată nu. La modul cel mai sincer eu aş fi fericit ca foarte multe din măsurile astea ce ţin de partea de asistenţă, subzidenţă să treacă pe zona socială.

Reporter: Ce ar însemna pentru România să obţină portofoliul de comisar european pe agricultură?

Ilie Sârbu: Ar fi un lucru extraordinar! Să nu uităm că la UE, din 2013, se pune problema să se renunţe la subvenţii şi să fie lăsată piaţa liberă. Presiunile de la Organizaţia Mondială a Comerţului sunt foarte mari. Săptămâna viitoare, grupul de la Vişegrad, se va reuni la Budapesta şi va dezabate această problemă. Vom cere păstarea subvenţiilor şi după 2013. Dacă nu vom obţine acest lucru va fi foarte greu...

Reporter: Vă mulţumesc pentru interviu!