• BNR nu poate finanţa deficitul bugetului cu niciun bănuţ
• Blocajele din economie îşi au originea în întârzierea plăţilor de la buget către furnizori
• Băncile doresc ca activitatea de creditare să fie fluidizată
Finanţarea internă a deficitului bugetar trebuie să se facă la costuri rezonabile şi cu o anumită fluenţă, a explicat, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Ajustarea deficitului este foarte importantă atât pentru stabilitatea financiară şi a preţurilor, dar şi pentru creşterea economică ce o va înregistra ţara noastră.
Guvernatorul a mai spus că, în ultima parte a anului trecut, deficitul bugetar s-a adâncit cu trei puncte procentuale din Produsul Intern Brut (PIB). "Asistăm la blocaje în economie care îşi au originea chiar în întârzierea plăţilor de la buget către furnizori", a explicat Guvernatorul BNR.
În acest sens, până la sfârşitul trimestrului întâi din 2009, Ministerul Finanţelor intenţionează să achite toate facturile restante către sectorul privat, a afirmat Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea.
"Cel mai important lucru în acest moment îl reprezintă restanţele pe care statul le are către sectorul privat. La sfârşitul lui 2008, valoarea facturilor emise şi neplătite a fost de trei miliarde de lei", a declarat Pogea.
În prezent, problema cea mai importantă este cum se va finanţa deficitul, în condiţiile în care accesarea resurselor financiare nu se mai face la fel de uşor.
Mugur Isărescu a mai explicat că BNR nu poate finanţa acest deficit "cu niciun bănuţ", adăugând că, în situaţia actuală, este esenţial să fie respectată neutralitatea Băncii Centrale, iar una dintre posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar este prin emisiuni de titluri de stat.
În ţara noastră nu au existat foarte multe emisiuni de titluri de stat, iar acesta este, în opinia Guvernatorului, "unul dintre motivele pentru care nu avem o piaţă secundară a titlurilor de stat dezvoltată, iar ea abia acum se formează".
"Încă sunt bănci care nu au titluri de stat în portofoliu, în toamnă încă erau chiar multe, iar în aceste condiţii nu au cum să acceseze facilitatea de credit de la BNR".
Pentru a putea accesa facilitatea de credit de la Banca Centrală, băncile comerciale trebuie să deţină în portofoliu titluri de stat pentru a se împrumuta pe termen scurt, la o dobândă de14%.
Băncile din piaţă solicită şi ca titlurile de stat să poată fi utilizate ca o posibilă alternativă de lichiditate pentru băncile comerciale, iar modul în care acestea şi operaţiunile de swap sunt evaluate la sfârşitul fiecărui an să fie revizuit.
Totuşi, BNR nu consideră binevenită propunerea acestora de a ţine titluri de stat sub formă de lichiditate, în condiţiile în care acestea pot apela la facilitatea de credit (lombard).
Pe tema accesării creditului lombard, Guvernatorul a declarat: "Băncile trebuie să ştie drumul către această facilitate, iar în octombrie nu se ştia nici drumul, nu ştiau la ce uşă să bată, la ce telefon să sune, sau ce formular să completeze".
Stocul de titluri de stat a crescut, în ultimele trei luni, cu mai mult de 100%, de la 12 la 25 de miliarde de lei.
Mugur Isărescu a mai precizat că va asigura, în continuare, lichiditatea din piaţă pe diverse căi astfel încât băncile comerciale să poată cumpăra titluri de stat. În acest sens BNR se arată foarte interesată de piaţa secundară a titlurilor de stat şi va realiza, în continuare, operaţiuni Repo şi Reverse Repo.
Domnia sa a mai explicat că, potrivit regulamentelor BNR, solvenţa băncilor este calculată în funcţie de calitatea activelor, iar deţinerea de titluri de stat o îmbunătăţeşte semnificativ.
Propunerile pe care Asociaţia Română a Băncilor (ARB) le face vizează, în principal, ca Banca Naţională a României (BNR) să sprijine reeşalonările sau rescandenţările creditelor în cazul în care clienţii nu îşi mai pot achita datoriile pe care le au faţă de băncile din piaţă.
Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB şi al CEC Bank, a declarat: "Dorim să fie creat cadrul necesar astfel încât creditarea să fie fluidizată ca să contribuim la creşterea economică, dacă o să fie creştere, şi să participăm la dezvoltarea economică".
În cazul provizioanelor, băncile doresc ca atunci când este depăşită perioada de 90 de zile întârziere de la plată să poată fi luate în calcul şi o parte din garanţiile acordate de clienţi pentru ca, în acest fel, băncile să poată constitui provizioane mai reduse.
În procesul de stabilire a provizioanelor, ar putea fi luată în calcul doar valoarea creditului neachitată şi nu întreaga valoare a creditului angajat de un client. Domnul Gheţea a explicat: "Trebuie să fim atenţi la aceste provizioane reduse şi este nevoie de discernământ. Am discutat pe această temă, însă a rămas să analizăm situaţia cu atenţie".
Tot în acest sens, ARB consideră că este o posibilitate ca perioada de graţie până la executarea silită a debitorilor restanţi să fie majorată de la 90 de zile până la 120 sau chiar 150 de zile.
Şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a solicitat Băncii Centrale să extindă termenului limită de întârziere a achitării unei rate la credit până la 150 de zile, astfel încât clienţii afectaţi să fie ajutaţi.
Nu în ultimul rând, ARB consideră că este necesar să se revină la o formă a regulamentelor conform căreia liniile de finanţare pe care băncile le primesc de la BEI, BERD sau FMI să nu fie luate în calcul la stabilirea rezervelor minime obligatorii. Preşedintele ARB a adăugat: "Vrem să revenim la această normă mai veche, pentru ca băncile să poată utiliza intens liniile de finanţare".
Referitor la un posibil acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Guvernatorul BNR subliniază că acesta presupune şi costuri de sute de milioane de euro, iar, pentru ţara noastră, deficitul public şi serviciul datoriei publice nu sunt mari, de circa 2 - 3 miliarde de euro. Pentru o mare parte din această sumă Ministerul Finanţelor Publice speră să obţină finanţare.
Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei din octombrie 2008, a fost o greşeală, a afirmat Isărescu, explicând: "Eu am votat atunci în favoarea reducerii rezervelor minime, dar a fost o greşeală şi ne-a creat probleme, colegii mei au fost mai precauţi". Măsura de reducere a ratei RMO părea normală, dar situaţia creată ulterior în piaţă nu a putut fi rezolvată decât prin vânzarea de către BNR de valută.
În sens opus, un împrumut de la Uniunea Europeană (UE) "nu ar strica" ţinând cont de capacitatea ţării noastre de a atrage fonduri europene, a afirmat Isărescu, adăugând că a purtat discuţii şi cu preşedintele Traian Băsescu despre această posibilitate.
Volumul proiectelor din bani europeni ar putea să ajungă în 2009 la 1,44% din PIB, "de cinci ori mai mare decât în 2008", potrivit Ministrului Finanţelor Publice.
Ţara noastră a reuşit să atragă din fondurile europene, în doi ani, doar 176 milioane euro din 3,1 miliarde euro, mai exact 6% din volumul alocat.
În cadrul întâlnirii de ieri, Gheorghe Pogea a mai explicat că "în ultima parte a anului trecut a existat o politică expansionistă de cheltuieli, ce nu a fost susţinută de venituri, veniturile realizate reprezentând numai 32% din produsul intern brut (PIB) faţă de 37,2% din PIB cât erau prognozate", ceea ce înseamnă o diferenţă de venituri de circa 7 miliarde euro.
Ministrul Finanţelor a declarat: "De şase ani discutăm de rate de creştere economică de peste 6%, în timp ce nivelul veniturilor publice rămâne constant, iar nevoile de cheltuieli cresc".
Pentru anul curent, se doreşte ca investiţiile publice să reprezinte prioritatea numărul unu a Guvernului. Domnul Pogea mai consideră că, în acest an, poate fi făcută ajustarea deficitului public şi a celui de cont curent.
Pachetul de măsuri anti-criză propuse de Guvern are în vedere să limiteze scăderea creşterii economice, în primul rând, prin majorarea investiţiilor publice.
De asemenea, prin măsurile Guvernului se doreşte să nu fie afectate obiectivele pe termen mediu ale României, în special să nu fie afectat calendarul aderării ţării noastre la zona euro, aderare programată pentru anul 2014.