• Interviu cu preşedintele Consiliului Concurenţei, domnul Gheorghe Oprescu
Reporter: Printre atribuţiile Consiliului Concurenţei regăsim două laturi principale de acţiune: latura de carteluri şi anti-trust şi pe cea de ajutor de stat. În condiţiile actuale de criză, pe ce direcţie este concentrată activitatea Concurenţei?
Gheorghe Oprescu: În condiţiile actuale este clar că activitatea Consiliului Concurenţei este concentrată pe ajutoarele de stat. În acest context, şi pentru Comisia Europeană partea de ajutor de stat a devenit activitatea centrală de acţiune. În domeniul ajutoarelor de stat avem două tipuri de metode. Ajutoare de stat specifice pentru o firmă şi scheme de ajutor de stat. Din 2007 şi până în prezent noi am avizat 70 de scheme de ajutoare de stat. Cert este că pe ajutor de stat lucrezi sub presiune. Sub presiunea timpului.
Reporter: Şi a Guvernului?
Gheorghe Oprescu: N-aş zice... Sigur că atunci când îţi vin la aviz anumite proiecte de acte normative, există o oarecare presiune că se apropie şedinţa de Guvern în care vor să le discute. Dar este vorba de presiunea economiei reale. Pe când, pe partea de carteluri şi anti-trust nu ai termene. Acolo poate să dureze mult timp până finalizezi o investigaţie. Din acest punct de vedere este mai "comod" să lucrezi pe partea de anti-trust, decât pe partea de ajutor de stat.
Reporter: Se vehiculează că Mittal a solicitat deja un ajutor de stat pentru Sidex. Consiliul Concurenţei a fost sesizat în acest sens?
Gheorghe Oprescu: Referitor la acest caz, la noi nu a venit niciun fel de material. Tot ce am aflat despre Mittal este din presă. Avem alte cazuri concrete pe care le discutăm şi am început să le discutăm cu Comisia Europeană, însă nu Mittal.
Reporter: Un caz concret la care faceţi referire este cel al combinatului Oltchim?
Gheorghe Oprescu: Da. Sunt discuţii cu Comisia Europeană pe acea bine-cunoscută problemă a conversiei creanţelor în acţiuni şi pe alte măsuri luate în calcul. Şi săptămâna trecută am discutat cu Comisia. Este un mecanism deocamdată informal, pe care noi l-am pus în funcţiune cu reprezentanţii Comisiei. Am vrut să discutăm cu aceştia cu toate lucrurile "pe masă", să corectăm ceea ce trebuie, şi după aceea să pornim procedura formală în care lor le este mai greu să fie mai flexibili.
Reporter: Ce semnale sunt de la Bruxelles privind problema conversiei datoriilor în acţiuni la Oltchim?
Gheorghe Oprescu: Deocamdată nu ne putem pronunţa, cu atât mai mult cu cât este cunoscut faptul că acţionarul minoritar, PCC-SE, a depus o plângere formală. În acest caz, până la urmă nici noi nu am fost hotărâţi în privinţa măsurilor ce se vor lua acolo. Mai întâi s-a hotărât că se transformă creanţele în acţiuni. După aceea, această idee s-a pierdut în Justiţie. Ulterior, problema a revenit "pe tapet". Însă sunt şi alte măsuri avute în vedere pentru Oltchim. Concret, la ora actuală autorităţile noastre sunt în discuţii cu Comisia Europeană. Să vedem ce putem face şi ce poate fi acceptat de către ei. Fără acceptul Comisiei nu se poate face nimic.
Reporter: Câte cereri de ajutor de stat aţi depus de la finele anului trecut la Bruxelles şi câte dintre acestea au avut câştig de cauză?
Gheorghe Oprescu: Cereri respinse nu au fost. În condiţiile în care noi discutăm informal cu ei, când o vom face formal, avem în genere acceptul prealabil. Ca exemple pot să vă precizez finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare prin POS-ul de creştere a competitivităţii. O altă schemă a fost privind asigurarea dezvoltării economice durabile sau cea pentru ocuparea forţei de muncă. Schemele sunt pregătite. Ce se întâmplă în continuare cu Programele Operaţional Sectoriale şi Programul Operaţional Regional este problema furnizorului.
Reporter: Dar programele acestea la care faceţi referire sunt auditate?
Gheorghe Oprescu: Tot ce pot să vă spun este că noi am lucrat cu Autorităţile de management de la fiecare program şi am rezolvat ca partea de ajutor de stat să fie acceptabilă pentru Comisie. Mai departe nu este problema noastră.
Reporter: S-a vehiculat că se va înfiinţa un sistem de ajutor de stat pentru societăţile din portofoliul AVAS şi al Ministerului Economiei. Sistemul este funcţional?
Gheorghe Oprescu: Nu. Nu este încă funcţional. Suntem în discuţii cu Comisia Europeană. Sunt două scheme, una pentru ajutor de salvare şi una pentru ajutor de restructurare. Acestea sunt destinate firmelor din portofoliul AVAS şi din portofoliul Ministerului Economiei. Pentru a deveni funcţionale, aceste scheme trebuie mai întâi să fie aprobate de către Comisie.
Reporter: Când se va pronunţa Comisia Europeană pe problema acestor două scheme?
Gheorghe Oprescu: Va merge repede...
Reporter: Ce presupune ajutorul de salvare şi cel de restructurare?
Gheorghe Oprescu: Ajutorul de salvare se va acorda pentru cazuri de maximă urgenţă şi va lua forma fie a unui împrumut, fie a unor garanţii pentru un împrumut. Acest ajutor, după o perioadă de şase luni va trebui rambursat, sau, eventual, urmat printr-un plan de restructurare sau lichidare. Planul de restructurare va trebui să asigure că respectiva companie va ajunge la viabilitate pe termen mediu şi că statul îşi va recupera banii respectivi.
Planul de restructurare nu va fi uşor. Una din condiţii va fi, probabil, că aceea societate să participe cu 50% din costurile restructurării, să-şi diminueze cota de piaţă etc.
Reporter: Planul de restructurare are ca finalitate şi privatizarea societăţilor în cauză?
Gheorghe Oprescu: Se poate pune problema ca statul, să-şi pună problema ca, în 2013 spre exemplu, să îşi recupereze banii şi chiar mai mult , de exemplu prin privatizare.
Reporter: La cele două scheme vor putea apela şi societăţile unde statul este acţionar minoritar?
Gheorghe Oprescu: Aceste scheme se vor putea aplica firmelor din patrimoniul AVAS şi Ministerului Economiei.
Pentru ajutorul de salvare a fost prevăzut un buget de vreo 30 de milioane de euro pentru o perioadă de doi ani, iar pentru ajutorul de restructurare, un buget de vreo 180 de milioane de euro, tot pentru doi ani. Precizez însă că schemele sunt pentru IMM-uri, dar există posibilitatea ca şi întreprinderile mari să beneficieze de ajutor de salvare şi de restructurare, dar caz cu caz.
Reporter: Aceste scheme se aplică şi în alte state membre UE?
Gheorghe Oprescu: Desigur. Ajutoarele de salvare de restructurare sunt ajutoare "clasice" cum s-ar spune.
Reporter: Puteţi să ne daţi câteva exemple de ajutoare de stat directe acordate de către Guvern până în prezent?
Gheorghe Oprescu: Renault şi Ford. Pentru Renault a fost acordat un ajutor pentru centrul de la Titu şi un ajutor pentru fabrica de cutii de viteze din Piteşi. Astfel, Renault a primit circa 50 de milioane de euro pe o schemă pentru dezvoltarea regională. Un ajutor individual a mai primit şi Pirelli pentru fabrica de la Slatina.
Reporter: Ajutoarele de minimis sunt funcţionale?
Gheorghe Oprescu: Reglementările europene curente prevăd că pentru o firmă poate fi acordat până la 500.000 de euro pe o perioadă de trei ani. Comisia Europeană dă posibilitatea acordării acestui sprijin, însă România nu a elaborat încă o schemă pentru acordarea acestui maxim. Până la urmă, când vorbim despre ajutoarele de stat vorbim despre bani. Probabil acest tip de ajutoare nu s-a concretizat din raţiuni bugetare.
Reporter: La minimis ar putea apela şi companiile mari?
Gheorghe Oprescu: Companiile mari cred că nu au ce face cu acest minimis. Probabil există posibilitatea ca acestea să aplice şi pentru minimis, dar şi pentru alte scheme de ajutor de stat.
Reporter: Deci minimisul nu a fost preluat şi de către ţara noastră cu toate că funcţionează în alte state UE. Ajutoarele de salvare şi restructurare tot nu funcţionează. Concret ce anume funcţionează?
Gheorghe Oprescu: Avem o listă cu 70 de scheme de ajutor de stat din 2007 până în prezent. Acestea sunt în derulare. Dacă a aplicat cineva pentru ele trebuie să întrebaţi la furnizori.
Reporter: Comisia Europeană va fi ceva mai flexibilă în privinţa ajutoarelor de stat în condiţiile actuale de criză?
Gheorghe Oprescu: Au fost ajutoare de stat care au fost aprobate de pe azi pe mâine. Şi aici mă refer la bănci. Fiind un sistem sensibil, cu risc ridicat de contagiune, sistemul bancar beneficiază de o atenţie sporită. S-au aprobat ajutoare de salvare sub diferite forme. Pentru acestea îţi trebuie imaginaţie şi bani. Băncile care au primit ajutoare de salvare pe şase luni vor trebui să vină cu un plan de restructurare sau lichidare. Cam acum, din aprilie, multe dintre ele încep să fie luate la puricat. Într-adevăr acestea au fost aprobate de pe o zi pe alta, dar într-un context cu probleme mari, în perioadă de criză. Probabil că aceia care au aprobat ajutoarele s-au gândit în felul următor: le dăm drumul acuma, dar oricum ele vor veni peste şase luni când poate nu va mai fi presiunea la fel de mare şi le vom analiza atunci. Şi băncile vor cere ajutorul de restructurare unde sunt condiţii dure: de exemplu, să se angajeze să "răscumpere" după o anumită perioadă participaţia statului la un preţ stabilit acum, să vină cu 50% la restructurare sau să-şi reducă cota de piaţă, condiţie obligatorie.
Reporter: Credeţi că posibila aplicare a schemelor de salvare şi restructurare reprezintă de fapt o măsură de precauţie a Guvernului privind evoluţia sistemului bancar?
Gheorghe Oprescu: Guvernul vrea să aibă mecanismul în funcţiune, atunci când s-ar putea ivi cazuri concrete.
Reporter: Care sunt concluziile preliminare ale anchetei Consiliului Concurenţei pe bănci?
Gheorghe Oprescu: Nu avem, pentru că nu există concluzii preliminare în acest caz. Vom discuta când o vom finaliza...
Reporter: Câte investigaţii aveţi în derulare?
Gheorghe Oprescu: Peste 30. Iar sancţiunile aplicate anul trecut sunt de aproximativ 30 de milioane de euro.
Reporter: Ancheta pe piaţa pensiilor private în ce stadiu se află?
Gheorghe Oprescu: Este în curs de desfăşurare.
Reporter: Pe piaţa cerealelor de panificaţie aţi semnalat o serie de nereguli. Una dintre ele este cea a intervenţiei pe piaţă a Administraţiei Naţionale a Rezervei de stat. Veţi face anumite recomandări de ordin legislativ în acest sens?
Gheorghe Oprescu: Da, evident. Suntem în faza de consultare publică raportul este pe site-ul nostru. Nu o vom face, doar dacă ne va face cineva să ne răzgândim, cu argumente, însă este puţin probabil. Problema este că se eliberează grâu de la rezerva de stat sub formă de împrumut. Se eliberează când este scump şi se înapoiază când este ieftin. Este clar că se distorsionează piaţa.
Reporter: Ce alte cazuri, în afară de Ford, au mai determinat Comisia Europeană să înceapă o investigaţie?
Gheorghe Oprescu: Sunt patru investigaţii deschise de către Comisia Europeană pe ajutoare de stat: Ford, Tractorul, Mittal Roman şi recent Ford pentru ajutorul de pregătire profesională. Ford şi Tractorul s-au închis, iar celelalte două sunt în curs de desfăşurare.
Reporter: Cu ce anchetă aţi deranjat ANI?
Gheorghe Oprescu: Nu ştiu care este miza la ANI dar este flagrant atât modul în care au procedat cât şi felul în care au judecat. Povestea cu ANI durează de aproape un an de zile. Dar sunt ani de zile de când se fac presiuni asupra instituţiei şi asupra unora dintre membrii plenului, dar şi asupra staff-ului sub formă de anonime şi plângeri penale, unele dintre ele bazându-se din păcate, pe informaţii din interiorul Consiliului, inclusiv - ceea ce e mai grav - din şedinţele Plenului.
Probabil au vrut să mai dea şi ei un bobârnac acum când ni se termină mandatul. Este uluitor. Aici sunt două aspecte: pe probleme de fond şi pe probleme de formă. Eu acum mă refer la disputa între noi pe fond.
Pe fond, inspectorul de la ANI spune că există o incompatibilitate din cauză că deţin un PFA (Persoană Fizică Autorizată).
Am facturile cu care dovedesc că ultimii bani pe care i-am încasat pe consultanţă au fost în martie 2007, eventuala incompatibilitate fiind legată de exercitarea oricărei alte activităţi. Ori eu am venit aici în septembrie 2007.
În acest caz ANI nici măcar nu a solicitat poziţia mea.
Eu am fost cel care am solicitat sa îmi prezint opinia. Pe probleme de procedură, ANI şi-a călcat în picioare propria lege de organizare şi funcţionare. Voi acţiona în instanţă, pe toate căile posibile, pentru a-mi apăra imaginea "şifonată" atât prin concluziile la care a ajuns cât şi prin modalităţile în care a procedat ANI.
Reporter: Tot ce s-a întâmplat a afectat în vreun fel activitatea Consiliului?
Gheorghe Oprescu: Eu zic că da.
Reporter: Nu veţi mai fi preşedintele Consiliului?
Gheorghe Oprescu: Nu ştiu. Procedura este în felul următor: Guvernul propune şi numeşte preşedintele. Noi plecăm când depun jurământul noii membrii ai plenului. În această perioadă se termină mandatul la patru membrii...
Reporter: Ce ar trebui făcut pentru eficientizarea activităţii Consiliului?
Gheorghe Oprescu: Cred că ar trebui plecat de la plen. Plenul este format din şapte oameni. Guvernul propune iar preşedintele numeşte. Au fost cazuri în anii trecuţi în care au fost numiţi oameni care nu aveau nicio legătură cu domeniul Concurenţei. Nici măcar criteriile nu le îndeplineau. O soluţie ar fi ca numirile pentru plen să se facă din interiorul staff-ului. Plenul la ora actuală este propus de Guvernul, iar preşedintele numeşte.
Reporter: Aveţi angajaţi care nu sunt obiectivi în desfăşurarea unei anchete?
Gheorghe Oprescu: Nu aş spune, dar nu exclud. Domeniul Concurenţei este atât de complex când îl cunoşti încât este foarte uşor să faci ceva fără să fie evident decât pentru cei care ştiu.
Reporter: Vă mulţumim!