Mihai Tănăsescu: "Nerealizarea ţintelor de deficit bugetar poate conduce la întârzieri în derularea acordului cu FMI"

Andreea Arăboaei
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 23 aprilie 2009

"Este necesară disciplinarea instituţiilor statului în modul de efectuare a cheltuielilor, precum şi creşterea rolului controlului preventiv".

"Este necesară disciplinarea instituţiilor statului în modul de efectuare a cheltuielilor, precum şi creşterea rolului controlului preventiv".

Domnul Tănăsescu ne-a explicat că este foarte important ca încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor să se realizeze în condiţiile programului stabilit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) deoarece, în caz contrar, există posibilitatea de a întâmpina întârzieri în derularea acordului cu FMI. Mai mult, dacă limitele stabilite trimestrial cu Fondul nu vor fi atinse, vor fi necesare măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor sau de creştere a veniturilor. Reprezentantul ţării noastre la FMI este de părere că, în condiţiile în care criza economică se va adânci, deficitul va fi foarte greu de susţinut prin actualele venituri bugetare, astfel încât se vor lua noi măsuri de ajustare a cheltuielilor bugetare în acest an.

(Interviu cu domnul Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional)

Reporter: Deficitul bugetar pentru primul trimestru al anului a ajuns la 1,56% din PIB. Având în vedere că nu s-au realizat cheltuieli de investiţii majore în această perioadă, cum vedeţi evoluţia acestora în următoarele trimestre? Ce se va întâmpla, din pers­pectiva acordului cu FMI, dacă nu vom reuşi să ne încadrăm în valoarea de deficit negociată cu Fondul?

Mihai Tănăsescu: Deficitul bugetar din primul trimestru arată, de fapt, o nerealizare accentuată a veniturilor bugetare, dar şi o neefectuare a unor cheltuieli majore de infrastructură.

Mihai Tănăsescu: Trebuie menţionat că evoluţia deficitului fiscal pe parcursul anului trebuie bine monitorizată, iar realizarea veniturilor reprezintă cheia întregului mecanism bugetar. Ţintele de deficit bugetar sunt stabilite pentru fiecare trimestru, iar nerealizarea lor poate conduce la unele întârzieri în derularea constantă a acordului cu FMI. De aceea, aş vrea să menţionez cât de important este ca încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor să fie realizate conform programului, în aşa fel încât deficitul bugetar să se încadreze în limitele convenite cu FMI. În cazul în care aceste limite nu vor fi atinse, măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor sau încasări suplimentare de venituri vor fi necesare.

Reporter: Cum apreciaţi măsurile de reducere a cheltuielilor şi de majorare a veniturilor pe care le-a luat Guvernul prin rectificarea bugetară? Le consideraţi potrivite şi eficiente în această conjunctură economică?

Mihai Tănăsescu: În contextul internaţional actual, ţara noastră a avut un comportament proactiv prin măsurile luate, în sensul că a adoptat imediat nişte măsuri care să diminueze impactul deteriorării economice mondiale. Trebuie subliniat că însăşi varianta iniţială de buget pe anul 2009 a constituit un prilej de ajustări bugetare consistente faţă de anul 2008, prin diminuarea deficitului bugetar şi prin impunerea unor măsuri restrictive în cheltuirea banului public.

Consider că măsurile luate prin rectificarea bugetară de reducere în continuare a cheltuielilor bugetare sunt potrivite, cu menţiunea că se impune o mai strictă monitorizare a acestora pentru ca eficienţa cheltuirii banului public să fie în creştere. Este necesară disciplinarea instituţiilor statului în modul de efectuare a cheltuielilor, precum şi creşterea rolului controlului preventiv.

În ceea ce priveşte măsurile de creştere a veniturilor, consider că acestea reprezintă o noutate în abordarea fiscală românească, plecând de la o realitate care arată că un număr însemnat de entităţi economice nu realizează profit, iar un număr mare de ani au înregistrat pierderi. Problema de fond cred că trebuie privită, însă, la cauza care a generat acest lucru. Consider că această situaţie se datorează unei legislaţii fiscale permisive, laxe, uşor de interpretat, cu multă largheţe în modul de considerare a deducerilor fiscale, ceea ce a determinat, în mod legal, ca foarte multe întreprinderi să poată să-şi folosească multe cheltuieli în interesul propriu, ceea ce a condus către profituri mici sau inexistente care să fie taxate. Acest sistem forfetar cred însă că este un sistem care trebuie folosit pe o perioadă determinată de timp, pentru ca noi principii ale impozitării entităţilor economice să aibă timp să fie desenate şi implementate. Cu cât va fi modificată mai repede noua legislaţie fiscală şi nu va mai lăsa loc de interpretări fiind mult mai riguroasă, cu atât mai repede acest tip de impozit va fi eliminat. El constituie, pentru această etapă, o soluţie de compromis care să conducă la o mai mare disciplinare a agenţilor economici, dar şi la atragerea unor sume suplimentare la bugetul de stat.

Reporter: În opinia dumneavoastră, reducerea cheltuielilor bugetare s-a realizat într-o măsură semnificativă încât să se ajungă la un deficit bugetar de 4,6% din PIB în acest an?

Mihai Tănăsescu: Pentru această etapă cred că ajustarea care a avut loc este suficientă pentru atingerea unui deficit la sfârşitul anului de 4,6% din PIB. În acelaşi timp, în condiţiile în care activitatea economică va continua să se înrăutăţească, este greu de imaginat că acest deficit poate fi susţinut cu actualele venituri bugetare şi ajustări suplimentare vor trebui implementate pe parcursul anului curent. Vedem cum în primul trimestru veniturile bugetului sunt în scădere accentuată, iar cheltuielile efectuate conform programului. Poate un control suplimentar pe modul de efectuare a cheltuielilor este necesar, iar determinarea acestora să fie făcută în strictă concordanţă cu realizarea veniturilor bugetare.

Reporter: Consideraţi necesară o reevaluare a măsurilor anticriză în această perioadă? Ce măsuri aţi propune dumneavoastră în acest context?

Mihai Tănăsescu: În primul rând, trebuie definite măsurile anticriză. Din punctul de vedere al mediului de afaceri, măsurile anticriză trebuie să fie definite ca resurse publice care ajută mediul economic să crească. Această abordare este corectă atunci când un stat îşi poate permite să cheltuiască sume suplimentare din buget, cu majorarea corespunzătoare a deficitului bugetar, şi care poate, în acelaşi timp, să atragă surse pentru finanţarea acestor deficite în creştere (state care să vândă datorie). Această abordare este corectă pentru state care au avut politici fiscale prudente şi nu au înregistrat deficite excesive în perioade de boom economic şi care acum îşi permit să folosească banul public pentru relansarea economică. Nu este şi cazul ţării noastre, care a avut politici fiscale prociclice şi care acum trebuie, mai întâi, să îndrepte excesele anterioare şi abia apoi să definească unele politici de susţinere economică, însă în nişte limite care pot fi susţinute din punct de vedere al finanţării externe. Ţara noastră se află acum în situaţia de a încerca, prin măsurile de austeritate luate, să diminueze efectele exceselor anterioare, dar şi să găsească resurse necesare pentru a acoperi necesităţile sociale în creştere, precum şi resurse pentru lucrări de investiţii care să ajute la creşterea economică. Este o ecuaţie complexă care trebuie bine gestionată pentru a nu crea impresia că stabilitatea macroeconomică este pusă în pericol şi că percepţia investitorilor nu este afectată de măsurile luate. Consider că măsurile propuse, atât pe linia ajustării fiscale, cât şi pe linia creşterii economice sunt corecte, dar cel mai important este modul în care resursele, deja limitate, sunt cheltuite. O eficientizare a cheltuielilor publice este absolut necesară, iar urmărirea concretă a efectuării lucrărilor de infrastructură la parametrii stabiliţi reprezintă modul cel mai bun de a efectua cheltuielile cu maxim de randament.

Reporter: Cum apreciaţi că va evolua leul începând cu luna mai, odată cu transferul primei tranşe de bani de la FMI şi Uniunea Europeană?

Mihai Tănăsescu: Este greu de apreciat cum va evolua moneda naţională. Să nu uităm că evoluţia ei depinde de mulţi factori, inclusiv factori regionali, care fac ca monedele să se aprecieze sau deprecieze în funcţie de percepţia investitorilor în regiune. Ceea ce este clar până acum este că moneda naţională a avut o tendinţă de apreciere la anunţul unui aranjament între ţara noastră şi FMI şi chiar de stabilitate. Asistăm însă, în ultimele zile, la uşoare deprecieri, dar care au drept cauză evoluţile din regiune şi nu înrăutăţirea situaţiei economice în ţara noastră. De aceea cred că aprobarea acordului cu FMI va crea mai multă stabilititate şi predictibilitate. Totodată, consider că posibilele atacuri speculative pot avea loc oricând, dar plecând de la răspunsul ferm dat de Banca Naţională la atacurile de acum câteva luni, posibilitatea ca ele să se repete este minimă.

Reporter: Vă mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

22 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9759
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7742
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3721
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9774
Gram de aur (XAU)Gram de aur415.3204

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb