NE VA ARĂTA LETONIA CÂT DE STRICTE SUNT CONDIŢIILE IMPUSE DE FMI?  Până unde va merge "mila" Fondului?

Negarea realităţii economice şi financiare, din partea autorităţilor de la Bucureşti, nu a împiedicat România să urmeze drumul parcurs de Ţările Baltice către criză. Vom fi nevoiţi să parcurgem acelaşi traseu şi prin criză?

Doar la câteva luni de la semnarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional, toţi indicatorii economici din Letonia, actuali şi prognozaţi, arată că depresiunea economică (n.a. o contracţie a PIB-ului cu peste 10%) este inevitabilă în 2009. Sprijinul internaţional nu i-a împiedicat pe cei de la Moody"s, cea mai "cooperantă" dintre agenţiile de rating faţă de economiile emergente, să reducă ratingul ţării cu două trepte, de la Baa1 la Baa3. Probabil că Letonia a intrat deja într-un cerc vicios, în care o reducere a ratingului creşte percepţia riscului, care determină o creştere a costurilor de finanţare, care vor adânci criza economică şi care vor conduce la o nouă degradare.

După ce o tranşă de 200 milioane de dolari de la FMI nu a venit în martie, deoarece cheltuielile guvernamentale nu au fost reduse suficient, speculaţiile intense de pe piaţă arată că nici tranşa din iunie nu va veni, conform unui raport recent de la Danske Bank. Analiştii de la banca daneză apreciază că Einars Repse, noul ministrul de Finanţe al Letoniei, se confruntă cu o "misiune imposibilă". O serie de declaraţii oficiale, preluate de Reuters, arată că deficitul bugetar va fi de 7% din PIB, chiar şi în condiţiile unei reduceri cu 40% a cheltuielilor!

Printre cele mai afectate capitole bugetare se află cel al educaţiei. Guvernul de la Riga a redus fondurile alocate educaţiei superioare cu circa 34% la începutul anului, iar acum este nevoit să opereze o reducere suplimentară cu 40%. Aceasta înseamnă o reducere a bugetului educaţiei superioare cu peste 60% în 2009 faţă de 2008!

Analiştii de la Roubini Global Economics au remarcat faptul că, după creşteri economice exprimate cu două cifre de la intrarea în UE, există o probabilitate foarte ridicată să asistăm la o scădere de aceeaşi magnitudine în 2009 pentru Estonia, Letonia şi Lituania. Morgan Stanley vede căderi de 15% şi consideră că toate cele trei state au nevoie de finanţări externe suplimentare pentru a-şi menţine cursurile fixe faţă de euro.

Datele preliminare arată o contracţie anuală a PIB-ului din Lituania cu 12,6% în primul trimestru din 2009, de aproape 6 ori mai mare decât cea din trimestrul precedent. Nu trebuie să uităm că, până la mijlocul anului trecut, datele macroeconomice arătau cel mai bine pentru Lituania, comparativ cu Letonia şi Estonia.

Este foarte probabil ca acest record negativ să fie depăşit, atunci când Letonia va raporta "creşterea" economică pentru primele trei luni din 2009.

După ce acordul cu FMI a fost încheiat pe baza unei contracţii cu 5% a economiei Letoniei, noile prognoze indică o scădere a PIB-ului cu 12% în 2009, iar premierul Valdis Dombrovskis încearcă să convingă Fondul de necesitatea unei relaxări a condiţiilor iniţiale pentru deficitul bugetar.

Ministrul de finanţe a declarat recent, pentru Reuters, că guvernul va stabili o ţintă a deficitului bugetar de 7% pentru 2009 şi de 3% pentru 2010. Reprezintă acest deficit o sfidare a condiţiilor impuse de FMI? În iunie vom avea o măsură a gradului de toleranţă al organizaţiei internaţionale.

Guvernul leton speră, deocamdată, că va primi tranşa din iunie şi în condiţiile unui deficit mai mare de 5%, deoarece este gata să prezinte "propuneri de calitate pentru reforme şi o reducere a bugetului", conform declaraţiilor ministrului Repse.

Din păcate pentru Letonia, prăbuşirea economiei reale poate conduce la o scădere accelerată a veniturilor bugetare, cu mult peste capacitatea de reducere a cheltuielilor. Populaţia şi companiile operează de mai mult timp în modul "criză", iar estimările Danske Bank arată o reducere a consumului privat cu circa 15% în 2009.

Rezultatele băncilor suedeze, prezente pe pieţele baltice, din primul trimestru al anului curent arată o deteriorare semnificativă a calităţii portofoliilor de credite. Subsidiara letonă a grupului bancar SEB AB a raportat o creştere până la 6,1% a creditelor pentru care s-au înregistrat întârzieri de plată, conform unui articol Bloomberg. O altă bancă suedeză, Swedbank AB, care este şi cea mai mare din zona baltică, a fost plasată ieri sub supraveghere de către Moody"s, pentru o posibilă reducere a ratingului. Bloomberg scrie că prima pierdere a băncii din ultimii 10 ani a fost determinată de pierderile înregistrate în Estul Europei.

Pentru această zonă, BERD estimează o rată a creditelor neperformante de 20%, determinată mai ales de o depreciere majoră a monedelor locale. Cursul de schimb fix faţă de euro al monedelor baltice a eliminat, deocamdată, un factor important de risc pentru portofoliile de credite din zona baltică. Cum şi pentru ce perioadă mai pot fi menţinute aceste cursuri? În condiţiile în care FMI nu deblochează tranşele viitoare ale împrumutului, pentru Letonia este aproape sigură o renunţare la cursul fix, care va declanşa o prăbuşire a sistemului financiar. Contagiunea nu se va limita doar la zona baltică, ci se va extinde în toată Europa de Est şi în Scandinavia.

Evoluţia economică din Ţările Baltice a arătat, până acum, şi României efectele devastatoare ale contracţiei creditării. Prăbuşirea ratei anuale de creştere a creditului guvernamental, de la 30,1% în februarie la 23,1% în martie, ne arată că suntem "în grafic" pentru o criză similară.

De aici înainte trebuie să urmărim zona baltică pentru a observa consecinţele neîndeplinirii condiţiilor impuse de FMI. Şi să vedem până unde poate merge "mila" noilor stăpâni.