SORIN DIMITRIU, PREŞEDINTELE CCIB:  "Abia în 2012 vom înregistra din nou o creştere pozitivă"

• (Interviu cu domnul Prof. Univ. Dr. Ing. Sorin Dimitriu, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti-CCIB)

Reporter: Cum vedeţi sectorul IMM-urilor în acest an de criză? În opinia dumneavoastră, când putem aştepta o îmbunătăţire a situaţiei?

Sorin Dimitriu: IMM-urile traversează o perioadă dificilă. Cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi de lucru se află în imposibilitatea de a restitui aceste împrumuturi, concomitent cu îngreunarea posibilităţii de plată a furnizorilor, mai ales în cazul celor care au de făcut plăţi în valută. Companiile se confruntă, de asemenea, cu scăderea desfacerilor, chiar cu căderea anumitor pieţe şi, pe cale de consecinţă, sunt obligate să ia măsuri care vizează reducerea numărului de salariaţi, a fondului de salarii, închiderea unor secţii şi chiar a firmelor.

Sper, însă, ca Executivul de la Bucureşti să ia deciziile corecte şi să stimuleze sectorul IMM-urilor. Trebuie avute în vedere reducerea perioadei de evaluare a proiectelor finanţabile din fonduri europene, utilizarea fondurilor "CEC Bank" şi "EximBank" în special pentru asigurarea cofinanţării şi garantării acestor tipuri de proiecte, precum şi măsuri de stimulare a producţiei.

Cred că sunt necesare măsuri care să stimuleze dezvoltarea şi nu cred că o înăsprire a fiscalităţii poate reprezenta o soluţie, în acest moment, pentru economia românească. Neimpozitarea profitului reinvestit, precum şi acordarea unor stimulente IMM-urilor care aplică rezultatele cercetării sunt, de asemenea, măsuri binevenite în actualul context.

2009 este, fără îndoială, un an greu. Din păcate, nici 2010 şi 2011 nu cred că vor fi ani uşori, în special pentru IMM-uri. În opinia mea, de abia în 2012 vom înregistra din nou o creştere pozitivă.

Reporter: Ce oportunităţi mai există pentru IMM-uri în această perioadă? Cum pot combate ele efectele crizei şi ce direcţii pot urma pentru a nu-şi întrerupe activitatea din cauza crizei?

Sorin Dimitriu: Anul 2009 este unul foarte dificil, nu doar pentru economia românească, ci şi pentru economia mondială în ansamblul ei. Din păcate, primele afectate sunt IMM-urile, care nu au forţa competiţională a marilor corporaţii. Există soluţii, însă trebuie să începem cu o schimbare la nivelul mentalităţii - a noastre, a mediului de afaceri, dar şi a guvernanţilor. Una fără cealaltă nu se poate.

Este necesar să se înţeleagă la nivelul Executivului că ieşirea din criză nu se poate face decât prin dezvoltare şi că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti. Aşadar, poate că mai mult decât în orice altă perioadă, Guvernul trebuie să stimuleze IMM-urile. De asemenea, firmele trebuie să nu uite una dintre regulile principale ale marketingului modern - să dea pieţei ceea ce are ea nevoie.

Cred că oamenii de afaceri trebuie să se reorienteze către dezvoltarea unor proiecte în domeniul mediului, ceea ce ar contribui, în subsidiar, la îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar şi spre proiecte care vizează creşterea competitivităţii sau dezvoltarea resurselor umane. Toate acestea sunt finanţate generos de Uniunea Europeană, până în 2013. Numai pentru mediu suma alocată de Bruxelles este de 4,5 miliarde euro.

În ceea ce-i priveşte pe exportatori, aceştia ar trebui să se orienteze către pieţele ţărilor din Balcani şi din spaţiul ex-sovietic, mai puţin afectate de criza economico-financiară şi unde, până nu demult, produsele româneşti erau foarte apreciate. Nu este de neglijat Orientul. Strategia CCIB prevede abordarea cu prioritate a acestor regiuni, cele mai multe misiuni desfăşurate în 2008 de către CCIB vizând aceste spaţii.

În 2009, am pus la punct un program de misiuni şi forumuri economice dedicate tot acestor zone. Misiunea economică pe care am condus-o, la începutul lunii aprilie, în Emiratele Arabe Unite s-a bucurat de un succes extraordinar, fapt care ne-a determinat să pregătim, tot în această ţară, o altă misiune economică specializată, dedicată firmelor din domeniul proiectării industriale şi civile.

Reporter: Există sectoare ale economiei care nu au fost afectate de criză sau care nu resimt atât de puternic efectele sale? Dacă da, care sunt acestea şi care credeţi că este explicaţia pentru acest lucru?

Sorin Dimitriu: Pe fondul structurii atipice a consumului la români, industria agro-alimentară şi comerţul cu produse de strictă necesitate nu vor suferi corecţii serioase anul acesta şi, pe anumite segmente, vor înregistra chiar creşteri. Cred că investiţiile în industria agro-alimentară şi în turism vor aduce în anii următori beneficii substanţiale celor ce au curaj şi, mai ales, pot să le facă. De asemenea, se aşteaptă evoluţii pozitive în sectoarele de software şi servicii, companiile româneşti din aceste domenii având posibilitatea să valorifice nu numai avantajele de pe piaţa românească, ci şi oportunităţile din zone încă nesaturate (ţări precum Ucraina, Serbia şi Bulgaria încă atrag proiecte pe aceste domenii). Conform prognozelor, un mare avantaj îl va avea producţia de echipamente pentru energie regenerabilă. Nu trebuie neglijate nici nişele de piaţă. De exemplu, pe plan internaţional se constată o creştere a cererii pentru produse plate din oţel, deşi productia de oţel pe plan mondial a scăzut serios. Şi echipamentele destinate industriei petrolului sunt solicitate, în continuare, în ţările din sudul fostului spaţiu sovietic.

Reporter: În contextul economic actual, credeţi că IMM-urile ar putea să se orienteze mai mult decât înainte spre accesarea de fonduri europene?

Sorin Dimitriu: Cu siguranţă, în actuala conjunctură, una dintre soluţiile la care pot apela managerii companiilor o constituie realizarea şi depunerea unor proiecte finanţate din fonduri europene. Astfel, se rezolvă, cel puţin în parte, problema finanţării afacerii. În plus, prin implementarea unui proiect finanţat din fonduri europene sunt rezolvate şi alte probleme nevralgice ale companiei, precum cele legate de competitivitate, productivitatea muncii sau poziţionarea pe piaţă.

Camera bucureşteană are, din două puncte de vedere, o experienţă bogată în ceea ce priveşte proiectele europene. Pe de o parte, prin intermediul cursurilor de pregătire în domeniul managementului proiectelor europene susţinute de lectori cu recunoaştere europeană, CCIB urmăreşte să-i înveţe pe oamenii de afaceri cum sa ajungă la banii europeni, în contextul în care accesul la sursele tradiţionale de finanţare a devenit, din cauza crizei economico-financiare, tot mai dificil şi mai scump. Utilitatea acestor cursuri este evidentă dacă ţinem seama că dintre cele peste 500 de persoane ce au participat la cursurile noastre în ultimii trei ani, multe au elaborat şi au câştigat deja proiecte pentru organizaţiile în care lucrează. De asemenea, venim în sprijinul agenţilor economici cu programe de cursuri cu un grad ridicat de specializare, ce vizează analiza cost-beneficiu în cadrul proiectelor finanţabile din fonduri europene.

Pe de altă parte, noi am depus, am câştigat şi, în prezent, derulăm proiecte finanţate din fonduri europene. De exemplu, coordonăm proiectul "INFOAS", ce vizează facilitarea dezvoltării în România a reţelei pentru informare şi asistenţă în cercetare-dezvoltare-inovare şi transfer tehnologic, precum şi proiectul "e-Energy", ce urmăreşte creşterea securităţii în alimentarea cu energie utilizând modele managerial-informatice. Aşadar, vorbim despre utilitatea acestei soluţii în cunoştinţă de cauză, dintr-o practică îndelungată.

Reporter: Care este situaţia IMM-urilor din Bucureşti, comparativ cu cele din alte oraşe ale ţării, în această perioadă dificilă din punct de vedere economic?

Sorin Dimitriu: Principalele probleme cu care se confruntă IMM-urile sunt aceleaşi, indiferent de zona în care işi desfăşoară activitatea: dificultăţi legate de finanţarea afacerilor, reducerea vânzărilor, birocraţia, sistemul de taxe şi impozite stufos, legislaţia cu destul de multe variabile - mă refer în special la Codul fiscal - şi, în multe cazuri, paradoxal, lipsa forţei de muncă de calitate, în concordanţă cu cerinţele momentului.

IMM-urile din Bucureşti sunt, poate, mai bine pregătite pentru a face faţă crizei pentru că au o mai bună viteză de reacţie. Ani de zile s-au confruntat cu o concurenţă acerbă şi, pe cale de consecinţă, au fost obligate să depună eforturi pentru retehnologizare, pentru perfecţionarea personalului, pentru adaptarea la cerinţele pieţei. La nivelul multor IMM-uri bucureştene s-a produs acea schimbare de mentalitate de care am amintit.

Reporter: Ce lecţie credeţi că ar trebui să înveţe cei din mediul de afaceri din ţara noastră de pe urma crizei economice?

Sorin Dimitriu: Criza nu este o fatalitate, ci poate fi o oportunitate. Depinde doar pe ce poziţie te situezi. Mesajul nostru, al Camerei bucureştene, este unul optimist. Trebuie să valorificăm, prin proiecte bine gândite, banii europeni. Folosind aceste fonduri nu numai că vom depăşi această perioadă dificilă, ci ne vom pregăti pentru etapa de creştere care va începe probabil în 2012.

Camera încearcă, prin proiectele pe care le derulează, să ajute IMM-urile să conştientizeze faptul că numai printr-o atitudine proactivă vor reuşi să se menţină pe piaţă. De exemplu, prin proiectul internaţional "" (Învăţământ virtual pentru management de succes în IMM), derulat de CCIB, împreună cu parteneri europeni, urmărim dezvoltarea capacităţii IMM-urilor de a se adapta contextului european prin training specific, creşterea ratei ocupării forţei de muncă în rândul adulţilor, creşterea mobilităţii şi înţelegerea multiculturalismului. Iată, aşadar, că noi aplicăm cu succes această reţetă - bani europeni pentru economia românească.

Reporter: Vă mulţumesc!