Criza "fabricată în România"

• (Interviu cu analistul Călin Rechea)

Reporter: Puteţi numi momentul în care lumea întreagă a conştientizat că ne confruntăm cu o criză de proporţii la nivel mondial?

Calin Rechea: Falimentul Lehman Brothers a reprezentat, probabil, momentul în care lumea a conştientizat proporţiile crizei. Îngheţarea pieţelor monetare şi creşterea costurilor de finanţare au avut loc la nivel global şi au transmis un şoc deosebit de violent şi la nivelul pieţelor emergente. Atunci a fost invalidată şi ipoteza decuplării acestora de economiile dezvoltate, pe fondul unei scăderi accelerate a cererii externe. Creşterea costurilor de finanţare, coroborată cu dispariţia pieţelor externe, a determinat o prăbuşire a produsului intern brut, mai ales în Europa Centrală şi de Est. Practic, adâncirea crizei financiare internaţionale a demonstrat caracterul nesustenabil al modelului economic est-european, bazat pe expansiunea rapidă a creditării, atât la nivelul firmelor cât şi la nivelul populaţiei.

Izbucnirea crizei din SUA a fost o consecinţă inevitabilă a politicii monetare promovate de Federal Reserve, din momentul în care Alan Greenspan a devenit preşedintele băncii centrale americane. Acesta a iniţiat o relaxare extremă a politicii monetare, nu doar prin reducerea dobânzii de intervenţie, pentru a împiedica intrarea în recesiune după excesele speculative de la sfârşitul deceniului trecut. Astfel s-a iniţiat bula speculativă imobiliară, ale cărei efecte negative din ultimii ani au fost amplificate de procesul de securitizare a creditelor imobiliare rezidenţiale şi comerciale. Gradul ridicat de "leverage" care a stat la baza constituirii derivatelor financiare şi a tranzacţionării acestora a reprezentat veriga cea mai slabă, care a şi cedat, a pieţei creditelor. De aici s-a declanşat o reacţie în lanţ cu efecte deosebit de negative asupra capitalului băncilor şi a costurilor de finanţare.

Transmiterea acestor costuri la nivelul economiei reale, însoţită şi de creşterea extremă a aversiunii faţă de risc, va determina o nouă creştere a pierderilor din creditare, de data aceasta ca urmare a creşterii accelerate a creditelor neperformante din portofoliile băncilor.

Pachetele de stimulare fiscală a economiilor, indiferent că este vorba de SUA, Europa sau China, au reuşit doar o stabilizare aparentă a economiilor. Chiar şi cel mai mare pachet de stimulare fiscală de la nivel mondial, cel din China, a ajuns la capătul puterilor, după cum arată ultimele evoluţii din zonă.

În aceste condiţii, autorităţile din ţările dezvoltate şi cele emergente vor ajunge curând în situaţia în care va fi imposibil să-şi acopere deficitele bugetare prin împrumuturi, deoarece va dispărea cererea pentru obligaţiunile guvernamentale. Guvernele vor trebui să aleagă între ajustarea brutală a economiilor sau monetizarea pe scară largă a deficitelor bugetare. Evoluţia viitoare a crizei va depinde de această alegere.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră referitoare la influenţa globalizării asupra propagării crizei la nivel mondial?

Calin Rechea: Fenomenul globalizării a fost, probabil, mult mai extins în secolul al XIX-lea, dar atunci crizele nu s-au extins la nivel mondial datorită sistemului monetar solid, bazat pe etalonul aur. Atunci când şi ultima legătură dintre dolar şi aur a fost ruptă de administraţia Nixon, în urma unui default de facto al guvernului american, partenerii comerciali ai SUA au fost nevoiţi să crească ritmul de tipărire al propriilor monede, pentru a menţine o aşa-zisă competitivitate şi volumul exporturilor către Statele Unite. Globalizarea a determinat, într-adevăr, o propagare mult mai rapidă a bulelor speculative din economia americană, mai ales în ultima decadă. Politicile monetare ale lui Alan Greenspan au declanşat o bulă imobiliară la nivel mondial, iar consecinţele acesteia se vor resimţi pentru mulţi ani de aici încolo. Criza financiară transformată în criză economică a determinat o reducere extraordinară a comerţului mondial, pe fondul unei prăbuşiri a cererii, care este de fapt o revenire a cererii la un nivel compatibil cu adevărata putere de cumpărare. Această contracţie a globalizării va continua pe termen mediu, ceea ce înseamnă că nu ne putem aştepta la o revenire economică prin simpla stabilizare şi redresare a cererii externe. Fără o reformare profundă a economiilor interne, prin liberalizare agresivă a mediului economic intern şi reducerea masivă a rolului statului în economie, o redresare economică mondială nu va scoate din criză şi economiile emergente, mai ales pe cele din Estul Europei.

Reporter: Există vreo legătură între creşterea preţului petrolului la aproape 150 de dolari pe baril şi începutul crizei?

Calin Rechea: Creşterea preţului petrolului de anul trecut a avut un rol minor în declanşarea crizei din economia reală. Această creştere a avut o importantă componentă speculativă, determinată de îngrijorările privind perspectiva inflaţiei, pe fondul reducerii dobânzilor de intervenţie de către băncile centrale majore. Prăbuşirea cererii la nivel global a readus petrolul sub 40 de dolari pe baril, dar în condiţiile unei scăderi masive a producţiei şi a investiţiilor pentru prospectare şi exploatare. Revenirea preţului petrolului pe o tendinţă pozitivă are acum la bază mai mult un element fundamental decât unul speculativ, în condiţiile diminuării serioase a capacităţilor de producţie şi rafinare.

Reporter: Care a fost efectul alegerilor americane şi venirea lui Barack Obama la Casa Albă?

Calin Rechea: Aşteptată cu un optimism iraţional la nivelul întregii lumi, noua administraţie americană a demonstrat, după numai câteva luni, că nu înţelege sau nu vrea să înţeleagă adevăratele cauze ale crizei. Politicile vechii administraţii au fost continuate, pe aceleaşi principii ale politicilor economice promovate de Keynes. Dimensiunea problemelor cu care se confruntă Statele Unite face imposibilă ieşirea din criză prin acumularea unor datorii guvernamentale uriaşe, în scopul stimulării cererii agregate.

Reporter: Credeţi că Europa ar fi suportat mai bine criza dacă nu ar fi fost euro?

Calin Rechea: Actuala criză va testa serios stabilitatea monedei unice europene, mai ales în condiţiile în care cerinţele pactului de stabilitate au fost date uitării. Se poate aprecia că, până în prezent, moneda unică a reprezentat un factor de relativă stabilitate în faţa crizei. Procesul de convergenţă din cadrul zonei euro s-a oprit, însă, ca urmare a crizei. Acum se observă o divergenţă tot mai acută între statele cu un grad ridicat de responsabilitate fiscală, cum este Germania, şi cele "indisciplinate", cum sunt statele din zona sudică. Fără euro, aceste state din aşa-numitul Club Med, s-ar fi confruntat deja cu mari probleme de finanţare a deficitului bugetar. Dacă nu se revine rapid la deficite bugetare sub limita de 3% din PIB, iar acest proces nu este urmat de toate statele membre din zona euro, moneda unică se va confrunta cu probleme majore, care îi pot pune în pericol existenţa.

Reporter: Cum s-a manifestat criza la nivel mondial si cum a ajuns in Romania?

Calin Rechea: Pe plan mondial, criza s-a manifestat printr-o îngheţare a fluxurilor de capital şi creşterea masivă a costurilor de finanţare, mai ales pentru pieţele emergente. Pierderile suferite de marile bănci internaţionale, care au impus o majorare semnificativă a capitalului acestora, a determinat începerea unui proces de restructurare, care a implicat şi reducerea masivă a prezenţei acestora pe pieţele internaţionale.

Problemele generate de scăderea veniturilor din exporturi au fost amplificate şi de o fugă a capitalurilor, pe fondul creşterii aversiunii faţă de risc, această caracteristică fiind comună tuturor economiilor emergente.

În ciuda opiniei autorităţilor noastre, conform căreia criza internă a venit din exterior, aceasta este un produs "Made in Romania". Criza globală nu a fost decât un catalizator care a accelerat manifestarea crizei interne. Semnalele de creştere nesustenabilă au început să apară încă de acum 5 ani, odată cu accelerarea creditării. BNR a continuat să promoveze o politică monetară relaxată fără să ţină seama de exuberanţa iraţională de la BVB şi de pe piaţa imobiliară. Creşterea accelerată a creditării, cu ritmuri anuale de peste 60% pentru o perioadă îndelungată, a determinat o distorsionare severă a structurii economice şi a oprit, practic, restructurarea economiei.

Creşterea nesustenabilă a economiei a fost posibilă şi datorită unor factori externi favorabili. Reducerea dobânzilor de intervenţie de către băncile centrale majore a determinat capitalurile internaţionale să caute randamente superioare pe pieţele emergente, inclusiv România. Integrarea în UE a constituit un alt factor favorabil. Deteriorarea gravă a poziţiei externe a ţării a arătat că fluxurile financiare externe au fost utilizate mai mult pentru consum şi nu pentru investiţii productive.

Aparenta prosperitate a ţării a determinat şi creşterea iresponsabilităţii fiscale a guvernelor din această perioadă. Majorarea accelerată a cheltuielilor guvernamentale a avut loc pe fondul unei creşteri extraordinare a aparatului administrativ, atât la nivel central cât şi local, aparat care nu poate fi redimensionat acum decât pe fondul unor costuri sociale foarte mari.

Actuala structură a economiei naţionale nu va permite ieşirea ţării din criză prin simplul efect pozitiv al unei redresări la nivelul economiei globale. Şansa ieşirii din criză pentru România o reprezintă doar reducerea drastică a cheltuielilor guvernamentale şi a aparatului de stat, limitarea severă a intervenţiei statului în economie şi reducerea fiscalităţii.

Actuala criză, atât la nivel naţional cât şi internaţional, nu este rezultatul unor pieţe scăpate de sub control, ci consecinţa statismului excesiv, care s-a manifestat deosebit de virulent mai ales în ultimii 20 de ani.

Reporter: Când estimaţi ieşirea din criză şi cum va arăta lumea după?

Calin Rechea: Este greu de estimat anul ieşirii din criză, dar este foarte puţin probabil ca acesta să fie 2010, conform celor mai optimiste previziuni, sau 2011. Ieşirea din criză va fi strâns legată de revenirea stabilităţii pe piaţa financiar-bancară, adică după o curăţare radicală a bilanţurilor marilor instituţii financiare prin marcarea la piaţă a activelor. Întârzierea acestui proces va conduce la prelungirea crizei economice şi creşterea tensiunilor sociale.

Funcţionarea pieţelor financiare şi a economiilor va suferi modificări majore, printre care se va afla şi mutarea accentului de la consum la producţie.

Reporter: Să ne aşteptăm la schimbări în topul celor mai mari puteri ale lumii?

Calin Rechea: În mod sigur, dar numai în condiţiile în care pretendenţii nu urmează politicile falimentare ale Vestului. O serie de economii emergente majore, cum sunt Brazilia, China şi Rusia, pot efectua salturi importante în acest top, dacă nu urmează reţetele economice aplicate în economiile dezvoltate. Cel mai bine poziţionate vor fi economiile producătoare de materii prime, cum sunt Rusia şi Brazilia, în condiţiile menţinerii politicilor monetare inflaţioniste de către marile bănci centrale din lume.

Reporter: Există şanse ca SUA să fie detronată de China după această criză?

Calin Rechea: Deşi China va suferi serios de pe urma actualei crize, există toate şansele ca ea să detroneze America în topul puterilor economice mondiale. Nu trebuie să uităm ca Beijingul este cel mai mare creditor al Statelor Unite, iar gradul de îndatorare agregat al celor două economii arată un avantaj clar pentru China.

Actuala criză economică şi financiară, care este mult mai gravă decât Marea Depresiune din anii "30, reprezintă un mediu propice pentru astfel de schimbări radicale în clasamentele economice.

Reporter: Cine câştigă din această criza? Am observat că ţările arabe sunt foarte active în a achiziţiona pe timp de criză. Care este opinia dumneavoastră?

Calin Rechea: De pe urma crizei vor câştiga ţările a căror populaţie are un grad redus de îndatorare şi cele care stimulează economisirea ca mijloc principal de acumulare a capitalului. Ţările arabe achiziţionează, într-adevăr, active în această perioadă, dar majoritatea achiziţiilor este dată de obligaţiunile guvernamentale americane. Atenţia trebuie îndreptată către China, care încearcă prin toate mijloacele să scape de activele denominate în dolari, prin acumularea de materii prime şi drepturi de utilizare a terenurilor agricole în Africa şi America Latină. Ultimele date de la Federal Reserve arată că Beijingul a devenit vânzător net de obligaţiuni guvernamentale americane, dar procesul de reducere a expunerii către dolar este foarte discret şi de durată. Este puţin probabil ca dolarul să-şi menţină statulul de monedă de rezervă până la finalul crizei, în condiţiile în care se va ajunge curând la limita superioară de absorbţie a titlurilor de stat emise de SUA pentru finanţarea deficitului bugetar.

Cei mai mari câştigători vor fi, însă, acele state care îşi vor liberaliza economia şi vor pune accentul pe componenta sa reală, în detrimentul sectorului financiar.

•

Notă: Opiniile exprimate reprezintă punctul de vedere al autorului, nu reflectă sau implică opiniile instituţiei unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi nu reprezintă recomandare de investiţie.

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=60795&editie_precedenta=2009-08-19.html< link2 >Cum petrolul a absorbit o părticică din criza financiară< link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=60792&editie_precedenta=2009-08-19.html< link2 >Două cepe< link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=60802&editie_precedenta=2009-08-19.html< link2 >Interviu cu Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR < link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=60803&editie_precedenta=2009-08-19.html< link2 >Leul - cea mai stabilă monedă din centrul şi estul Europei< link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=60808&editie_precedenta=2009-08-19.html< link2 >Interviu cu Cristian Sima, presedinte WBS Holding< link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=60809&editie_precedenta=2009-08-19.html< link2 >Doi ani răi la Bursă< link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=60811&editie_precedenta=2009-08-19.html< link2 >Evoluţia Baltic Idex şi a petrolului< link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=60813&editie_precedenta=2009-08-19.html< link2 >Când ne scoate America din criză?< link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=60815&editie_precedenta=2009-08-19.html< link2 >Peste 100 de falimente bancare în SUA< link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=60816&editie_precedenta=2009-08-19.html< link2 >Comunismul financiar< link3 >