EDIŢIE DEDICATĂ Nu criză, ci depresiune

O criză economică este ca un cârcel - vine şi trece. Trece mai încet sau mai repede, în func-ţie de rapiditatea reacţiei.

Mai gravă este recesiunea; poate să dureze chiar şi un an-doi.

Cea mai rea este, însă, depresiunea economică, unii înţeleg prin depresiune economică "o fază a ciclului economic care succede crizei şi precede înviorării economice".

Ceea ce, deşi simplifică nejustificat procesul, dă, totuşi, o idee asupra faptului că depresiunea reprezintă cea mai severă contracţie a economiei.

Într-un studiu sprijinit pe cifrele oficiale, doctorul în economie Daniel Ionescu susţine că nu ne aflăm în criză, nici în recesiune, ci în depresiune economică.

Întrebat despre cât va dura, Daniel Ionescu a estimat depresiunea economică românească la şapte-zece ani, în funcţie de măsurile de contracarare.

În cele ce urmează, publicăm studiul elaborat de Daniel Ionescu - un material amplu, înţesat de statistici şi calcule, într-o scriitură conceptualizată, un text care, îndeobşte, este destinat experţilor în economie şi finanţe.

Studiul este organizat în patru secţiuni care funcţionează împreună, dar şi separat, ca patru articole independente:

• 1. "Sacrificii enorme, beneficiu prea mărunt"

Acest articol dovedeşte, într-un calcul matematico-economic, că diminuarea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a pensiilor şi ajutoarelor de şomaj conduce la o economie, la buget, de doar... 0,9 miliarde de euro.

Oarecum sarcastic, dorind să pună în evidenţă absurditatea măsurilor, autorul calculează că, pentru echilibrarea bugetului, în realitate Guvernul ar fi trebuit să taie 45% din pensii şi ajutoarele de şomaj şi 75% din salariile bugetarilor.

• 2. "Manipularea deficitului bugetar"

Daniel Ionescu oferă, în acest articol, coloanele de cifre conducând la discrepanţa care a sărit în ochii reprezentanţilor FMI, la ultimele evaluări făcute, împreună cu reprezentanţii noştri, asupra performanţelor economiei noastre.

Autorul susţine că deficitul de 5,9% din PIB, prezentat de guvernanţii noştri, a rezultat din manipularea cifrelor între bugete incompatibile, acoperind deficite cu excedente ale unor instituţii publice care se autofinanţează (ai căror bani le rămân în gestiune şi nu pot fi luaţi în calculul Bugetului consolidat, pentru că nu se varsă niciodată acolo).

• 3. "Douăzeci de ani într-o direcţie greşită"

Spre deosebire de primii paisprezece ani de după 1990, când numărul pensionarilor a crescut neîncetat, de la 3,3 milioane de pensionari, la 6,2 milioane, în 2004, de şase ani încoace, numărul lor a început să scadă, într-un pas de 175.000, anual, până în 2008, pentru ca panta să devină extrem de abruptă, în 2009, prin dis-pariţia a 265.000 de pensionari.

S-au reîncadrat în muncă?

Nu. Au murit.

Influenţa ridicării vârstei de pensionare de la 62, la 65 de ani se va manifesta, cu adevărat, abia în anul 2011.

Dispariţia celor 265.000 de pensionari, anul trecut, reprezintă influenţa severităţii condiţiilor economice.

Este un temei pentru titulatura Moţiunii de cenzură, programată pentru mâine, în Parlament: "Opriţi genocidul social!".

Probabil că textul Moţiunii a fost scris de Adrian Năstase, care va fi dat titlul din elan politic, ignorând statistica pensionarilor.

Şi oricât s-ar fi compromis Năstase ca politician şi premier, şi chiar dacă nu ştie că pensionarii ne mor pe capete, titlul lui este valid: avem de-a face cu un genocid.

În studiul său, Daniel Ionescu mai evidenţiază că fiecărui salariat din economia reală îi revine să susţină financiar alte trei persoane remunerate - fie că ar primi ei salarii de la buget, fie pensii ori ajutoare de şomaj.

• 4. "Măsuri alternative faţă de cele avansate de Guvern"

Daniel Ionescu propune un pachet de măsuri deconcertante în contextul actual al înăspririi situaţiei noastre economice. Când alternativa prezentată de toată lumea la tăierea salariilor şi pensiilor constă în creşterea TVA şi a impozitului pe profit, Daniel Ionescu proiectează ieşirea din criză prin eliminarea impozitului pe profit şi diminuarea TVA, fără să se atingă de salarii!

Citiţi articolul, fie şi numai pentru a vedea "la lucru" un model alternativ faţă de soluţiile Guvernului.

Amplitudinea studiului elaborat de Daniel Ionescu ne-a determinat să considerăm această ediţie a ziarului "BURSA" drept o EDIŢIE DEDICATĂ.

Vă veţi întreba, poate, cui îi este dedicată ediţia - lui Daniel Ionescu?

Nu.

Dumneavoastră vă este dedicată, cititorilor noştri.

Pentru că fiind obişnuiţi, ca oameni de afaceri, cu situaţii grele şi încurcate, vă veţi descurca şi în acest text mai elaborat.

Şi indiferent cum îl veţi parcurge, riguros, cu creionul în mână sau rapid şi pe sărite, la capăt vă aşteaptă un nivel mai înalt.