Bugetul public (cel adevărat, interzis şi splitat de Constituţie!)

Daniel Ionescu
Ziarul BURSA #Politică / 16 martie 2009

În loc de preambul

Anul 2008 va rămâne în istoria României ca un an de pomină. Anul bisectoarei, anul trezirii Lumii la realitate! Şi a noastră în rând cu Lumea.

Mai întâi s-au trezit puterea şi contra-puterea. Cu tot cu acoliţii. Aduşi în faţa dezastrului, au fost obligaţi să înţeleagă că economia privată şi sistemul pieţelor sunt cele care fac legea, care fac şi des­fac bunăstarea. Cu alte cuvinte că, fără ele, România nu poate exis­ta, că economia publică este o derivată pe care o degajă convenient sau neconvenient - în funcţie de eficienţa sa imediată - demografia economiei reale şi că orice decizie care n-o incumbă sau care o de-serveşte este fatidic producătoare de instabilitate şi sărăcie.

Apoi, s-a trezit populaţia care, disponibilă şi încă (!) manipulabilă, a înţeles totuşi că marionetele îşi au locul la teatrul de păpuşi şi nu în viaţa socială, economică şi politică a Ţării, că suveranitatea ce şi-a apropriat-o constituţional trebuie să miroasă a pâine şi bunăstare reală şi n-are nicio legătură cu vespasianis­mul care a devenit cultura prevalentă în societate.

În fine, s-a trezit la realitate, realizând obsolenţa şi caducitatea gregarului, conştiinţa individuală, în fapt singurul izvor de putere şi speranţă. Să dea Domnu" să rămână trează! Nu de alta, dar problemele se îmbârligă şi drumul, deşi desfundat, este plin de hârtoape. Politice, economice (mai ales), sociale, morale, culturale, inter- şi intra-generaţionale şi nu în ultimul rând, trans-naţionale. Başca, criza în care ne-am invitat fără să fim chemaţi !

Arătam într-un articol recent că principala formă de remunerare a individului în calitatea lui de "beneficiar" - câştigul salarial - a fost deturnată prin convenţii fiscale şi cvasi-fiscale, prin tehnici contabile oneroase, prin convenţionalizarea de mecanis­me financiare, bancare şi contabile heterodoxe şi, deopotrivă alienante (creaţia de monedă ex-nihilo, creaţia ex-nihilo de valoare adăugată din creaţia ex-nihilo de monedă etc.), în fapt printr-un rapt generic instituţionalizat asupra rezultatelor muncii, asupra bunăstării meritate.

În pofida evidenţei (economia privată este, irefutabil, izvorul unic al bunăstării!), ofensiva economiei publice asupra economiei private continuă. Evident, susţinută feroce de beneficiara sa primă - Puterea politică - care, comiţând compromis după compromis, toate venale şi cu dedicaţii exprese (altele decât contribuabilii, ori întreprinzătorii) coclesc tot ce ating.

În acest context se înscrie şi proiecţia consolidată a Bugetului public pentru anul 2009, proiecţie sprijinită pe "noutăţi" deja "fumate" a căror raţiune nu poate fi desluşită decât aducând în context frământările netoate ale executivului care, "adus" în faţa dezastrului naţional, s-a "poziţionat" strâmb în raport cu cererea degajată de raţiunea sa constituţională, adică faţă de împrejurarea că dezastrul economic, cu migală şi sârg construit, a depăşit stadiul de "lucruri sfinte" şi se desacralizează pervers, sub formă de ameninţări.

Cred că, luând în vizor doar certitudinile, putem vorbi de:

- gelifierea pieţei globale externe şi interne cu apanajele sale imediate (închiderea debuşeelor de desfacere, dez-ocupare salarială, reducerea capacităţii naţionale de producţie a veniturilor curente, creşterea de nestăvilit a arieratelor fiscale şi cvasi-fiscale, sub-dimensionarea drastică a veniturilor publice etc.);

- creşterea excesivă a deficitului extern (o datorie externă brută, cel puţin preocupantă!!) creat printr-o creştere necontrolată, ineficientă şi neeficace a expunerii externe a Ţării2 cu repercusiuni majore asupra capacităţii de finanţare a economiei şi de refinanţare a datoriei externe, inclusiv o îndesire nesănătoasă a norilor incapacităţi de plată în care România ar putea să intre şi la intrarea căreia ne aşteaptă furcile caudine ale FMI !

- îndatorare semnificativă a populaţiei (credite în lei şi în valută, multe din categoria "credite de consum") care depăşeşte 35% din PIB-ul " program" (2009) şi, pe fondul scăderii solvabilităţii, generează dinamic arierate bancare ;

- slăbirea şi intrarea în derizoriu a capacităţii politicului de a mai îmbrobodi populaţia cu moşmoane şi găuri de covrig pavoazate partizan.

Fapte :

a° Creditele populaţiei : 51.859.643.051 3

b° Obligaţiile externe de plată ale României în anul 2009 : ~ 34,0 miliarde

c° Datoria externă brută (deficit de active la 31 decembrie 2008) : 72,03 miliarde

d° produsul intern brut 2009 (program) ~ 579 miliarde lei (144,75 miliarde)

e° Excesul de cheltuieli care, real, se acoperă din datorie publică (deficitele bugetelor publice din structura Bugetului general Consolidat):

- milioane lei -

Specificare200720082009

Bugetul de stat- 15.388,9- 19.859,7- 19.077,7

Bugete locale-1.354,7- 3.697,9

Bug. Asig. Soc. de Stat- 27,1

Bug. asig. Soc. de sănătate- 484,3

Credite externe- 2.578,4- 2.160,1- 351,4

Împrumuturi interne-2,3- 11,5- 4.800,0

Bugetul CNADNR-- 1.237,4- 99,8

Despăgubiri ANRP- 833,0- 3.585,0- 1.170,0

Chelt.de natura dat. Publice (-)2.419,02.668,33.900,5

Total deficit B.G.C.- 17.738,3- 28.394,7- 21.598,4

Bugetul general consolidat (starea de penurie perpetuă)

În funcţie de principiile bugetare luate în considerare şi funcţionalizate realitatea demonstrează că deficitul bugetat poate fi dimensionat după voie. Cum veniturile BGC decurg din dimensionarea neconcesivă a resurselor monetare care au fost/vor fi făcute venituri bugetare, singura alternativă onestă de comensurare a deficitului BGC (ca exces de cheltuieli) trebuie să ia în considerare, prin raportare la veniturile din care se finanţează, doar aceste excese (tabelul a°), nu şi excedentele care, prin proiecţie, execuţie, sau completare, s-au constituit (< din voinţă îngust politică > !) la unele bugete din structură (tabelul b°).

Adoptarea şi funcţionalizarea relaţiei soldului contabil pentru determinarea deficitului/ excedentului BGC (Sold contabil = venituri - Cheltuieli) induce o diminuare a deficitului - în fapt, un exces de cheltuieli în raport cu veniturile disponibile ! - ca urmare a efectului vaselor comunicante (soldurile excedentare ale unora dintre bugete anihilează parţial soldurile deficitare ale celorlalte bugete din structură) .

a° deficitul bugetar ca sumă a excedentelor de cheltuieli :

- milioane lei -

Specificare200720082009

Total venituri134.173,3164.466,8193.789,0

Sold (deficit de venituri)- 17.738,3- 28.394,7- 21.598,4

Deficit (% din PIB)4,305,533,73

b° deficitul bugetar lisat prin efectul vaselor comunicante:

- milioane lei -

Specificare200720082009

Total venituri134.173,3164.466,8193.789,0

Sold (deficit de venituri)- 12.968,0- 25.472,8- 11.901,5

Deficit (% din PIB)3,144,962,06

După cum se observă, lisarea deficitului bugetar a avut ca efect escamotarea unor excedente de cheltuieli care au însumat în 2007, 4.770,3 milioane RON (47.703 miliarde lei vechi), iar în 2008, 4.556,6 milioane RON (45.556 miliarde lei vechi). Pentru 2009, pe aceeaşi cale, se doreşte escamotarea a 5.430,4 milioane RON, respectiv, 54.304 miliarde lei vechi. În plus la deficitul calculat pentru 2009 nu cuprinde deficitul generat prin contractarea de credite interne (= ).

La sfârşitul trimestrului 1/2009, deficitul pe termen mediu achiziţionat prin emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi obligaţiuni de stat tip < benchmark > va însuma 4.200 milioane RON, adică 42.000 miliarde lei vechi. Deficitul, deja previzibil, tinde la 25.000 milioane RON (un sfert de milion de miliarde de lei vechi !).

Când bardul are dreptate ("Lume multă, oameni puţini !")

Excedentele create prin decizie politică la nivelul unor bugete (de regulă bugetele cu vocaţie explicit socială al căror principiu de constituire este solidaritatea socială) nu au niciun efect asupra cheltuielilor reale efectuate pentru că - deşi contabil anihilează o parte din excedentele de cheltuieli efectuate - ele nu modifică consumul real de resurse financiare. Mai mult, excedentele constituite convenţional la bugetele în cauză constituie doar resurse financiare la dispoziţia (şi numai la dispoziţia !) acelor bugete, dat fiind principiul bugetar conform căruia resursele care se constituie prin sancţionarea fiscală sau cvasi-fiscală a veniturilor curente ale contribuabililor (fie ei persoane fizice sau morale) urmează scopul legii în baza cărora s-au constituit (ex. producţia de bunuri şi servicii publice în cazul legilor fiscale - cazul bugetului de stat, al bugetelor locale, sau finanţarea rentelor sociale - cazul bugetului asigurărilor sociale de stat ş.am.d.).

Transferurile de resurse financiare între bugete decurg numai din mecanismele şi legile specifice (ex. vărsămintele de contribuţii sociale din bugete), deja conţinute şi evidenţiate în Bugetul General Consolidat.

Din această perspectivă, este de precizat un alt aspect care ne-observat a condus la convenţionalizarea unor aplicaţii neconforme în construcţia BGC:

Transferurile de fonduri de la un buget la altul se realizează având ca resurse veniturile bugetare extrase şi afluite prin legile care asigură finanţarea fiecărui buget. Cu alte cuvinte, vorbim de transferuri de venituri.

Pe cale de consecinţă, cheltuielile din transferuri nu pot depăşi - în cuantum - transferurile din venituri.

Speţa apărută în 2008 şi reiterată în 2009 ( transferurilor din venituri ... cheltuielilor din transferuri) nu constituie decât o corupere vinovată a mecanismului contabil.

Proba acestei mistificări decurge din faptul că redistribuirea resurs­elor de venituri între bugete este o aplicaţie din teoria jocurilor, respectiv, < jocul cu sumă nulă >: ieşiri = intrări. Mai mult, conform legii finanţelor, execuţiile bugetare sunt, fără excepţie, de sine stătătoare şi independente unele de altele. Adică, mai pe româ­neşte, deficitul unui buget nu poate fi finanţat din excedentul altuia !

În fapt, înţelegând voit eronat raţiunea mecanismului (evitarea dublei înregistrări), decidenţii au dezvoltat o aplicaţie < sui generis > în care cheltuielile din transferuri sunt mai mari decât transferurile din venituri.

Raţiunea specioasă a aplicaţiei este meschină: camuflarea unei părţi din deficitul creat prin supra-dimensionarea cheltuielilor (nici nu mai contează dacă ea a fost nevoită sau voită !).

Deficitul escamotat prin acest tertip a fost de 817,7 milioane RON în 2008 (8.177 miliarde lei vechi) şi este proiectat pentru 2009 la 114 milioane RON (1.140 miliarde lei vechi !).

În rest, toate bune şi temeinic aşezate. Pe butuci!!!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Gala BURSA 2024
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9767
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7456
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3349
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9683
Gram de aur (XAU)Gram de aur407.8725

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb