OPINII Aţi investi în Pokemon Go? Angry Birds şi Candy Crush Saga vă zic să staţi în banca voastră

Ce poate fi mai frumos decât să ai acţiuni la compania care a inventat cea mai "cool" aplicaţie a momentului - Pokemon Go -, care îmbină realitatea virtuală cu strategiile de cules bani de la publicul - dependent de vânarea mostruleţilor pe stradă, prin parcuri, pe oriunde şi asta până dă în gropi? Dacă ne uităm la experienţa celor care au cochetat cu visuri similare în alte cazuri de aplicaţii la modă, mai frumos decât să ai acţiunile respective ar fi doar să-ţi păstrezi banii în buzunar.

De Angry Birds eram exasperat la sfârşitul lui 2013, când am avut proasta inspiraţie să cumpăr o tabletă copilului, şi apoi luni bune în casă s-a auzit doar melodia care acompaniază lupta homerică dintre păsărele şi purceluşi. Cum ar fi fost cu acţiunile finlandezilor de la Rovio Entertainment la purtător în această perioadă? În 2013, veniturile companiei creşteau încă uşor (de la 152 milioane euro, în 2012, la 156 miloane), dar profitul începea să intre la apă (scădere de la 55, la 27 miloane euro). S-a invocat schimbarea modelului de business (descărcările începeau să fie taxate), politica de licenţiere, creşterea echipei (de la 500 la 800 de angajaţi). În 2014, profitul se contracta şi mai mult (10 miloane euro) pentru ca în 2015 să avem pierdere operaţională de 13 milioane euro. Cum s-ar fi comportat acţiunile în tot acest interval dacă am fi avut compania listată, eventual cu un IPO pe vârful interesului "gamerilor"?

Păi, să ne uităm la "vecini", Candy Crush Saga. King Digital Entertainment lansa un IPO de succes în martie 2014 care evalua compania la, ţineţi-vă bine, 7 miliarde de dolari. Prin IPO, s-au strâns 500 milioane dolari, iar preţul stabilit pentru o acţiune a fost de 22,50 dolari. Apoi, surpriză, în prima zi de tranzacţionare cotaţiile scad cu 15% şi închid la 19 dolari (insiderii ştiu mai bine de ce). King avuse o creştere explozivă la rândul său, de la venituri de 64 milioane dolari, în 2011, urcase la 164, în 2012, la 1,88 miliarde dolari în 2013, încă o creştere la 2,2 miliarde, în 2014 (anul IPOP-ului), apoi - cum se întâmplă după orice IPO de succes "pregătit" corespunzător, apar scăderile: "doar" 2 miliarde dolari încasări în 2015. Profitul scade şi el, de la 574 milioane dolari în 2014, la 516 milioane, în 2015, iar preţul acţiunilor suferă fluctuaţii importante, ajungând în preajma a 10 dolari pe minime. Urmează apoi un reviriment spre 14 dolari, iar anunţul preluării companiei de către Activision Blizzard pentru 5,9 miliarde dolari urcă preţul acţiunii la 18 dolari, în noiembrie 2015, unde rămâne până la finalizarea tranzacţiei.

Concluzia? E greu să ajungi în poziţii de monopol precum Microsoft (tot mai ameninţat de soluţiile open source în prezent) sau Google, iar răbdarea gadgetarilor e foarte limitată când vine vorba de aplicaţii şi jocuri pe computer. Focuri de paie vor mai fi, important e să nu asculţi cântecele de sirenă din partea media şi să nu cumperi exact înainte de a începe declinul emitentului, în cadrul unui IPO bine împachetat în poleiala marketingului.