OPINII De ce a surprins căderea bursei în iunie?

Citesc în aceste zile tot soiul de articole care încearcă să surprindă căderea BVB din luna iunie iar, în goana după un vinovat cert, se ignoră cauzele evidente: trecerea datelor de referinţă pentru încasarea dividendelor. Din punctul meu de vedere, factorul politic e mult mai puţin responsabil de picajul din iunie decât temerea că povestea fericită cu dividendele speciale ar putea să nu se repete la anul. Dacă ne uităm pe un grafic al indicelui BET, observăm că acesta începea luna iunie în apropierea valorii de 8.700 de puncte. Era vremea când ne mândream cu creşterea bursei româneşti, campioana burselor europene cu o apreciere de 24%, în cinci luni. Apoi începe declinul, astfel încât, de la începutul lunii şi până în ultima sa săptămână, BET pierduse 500 de puncte, pe fondul trecerii datelor de referinţă, cele mai multe acţiuni nemaifiind purtătoare de dividende. Abia în ultima săptămână din iunie putem vorbi de "ajutorul" dat de politicieni - mă refer la aşteptarea înfrigurată a nominalizării noului Premier, votarea Guvernului şi declaraţiile care au stârnit panică ale ministrului de Finanţe referitoare la desfiinţarea Pilonului II de pensii private obligatorii (retractate ulterior). Însumat, avem doar o pierdere de 300 de puncte din această cauză (3,4% raportat la nivelul la care indicele începea luna iunie), deci nu politica a fost factorul determinant.

Sigur, fără ajutorul politicienilor, acţiunile de la BVB ar fi stat ceva mai sus, dar să nu uităm totuşi că mişcarea de corecţie se declanşase deja şi se baza pe epuizarea mecanismelor anterioare de creştere (memorandumul Guvernului privind distribuţia a 90% din profit spre fondul de dividende de către companiile de stat, Ordonanţa de Urgenţă privind distribuţia unei părţi din rezerve de către aceleaşi companii de stat, anunţarea unor rezultate peste aşteptări după primul trimestru - vezi Transgaz, etc).

Cu regularitate, luna care conţine trecerea datelor ex-dividend este una de corecţii şi era normal să avem scăderi mai mari, pe măsura creşterilor viguroase la aflarea dividendelor consistente pe care unii emitenţi urmau să le plătească în acest an (Conpet, Transgaz, Romgaz, Transelectrica, etc). Sigur, la Romgaz data ex-dividend a venit abia la începutul lunii iulie dar investitorii care urmăriseră atent declinul acţiunilor Transgaz în iunie (de la 480 de lei/acţiune, la sub 360 de lei, în condiţiile în care dividendul era de numai 46,2 lei, brut) au vrut probabil să fure startul.

Interesant de remarcat, Medlife - o companie care nu dă dividende, a crescut in iunie la BVB, în ciuda corecţiilor ample din piaţă.

Vom avea şi la anul 90% din profit direcţionat spre fondul de dividende şi distribuţie din rezerve la companiile de stat? E posibil, mai ales având în vedere politica socială angajată de coaliţia de la putere şi intenţiile de majorare a salariilor, care necesită resurse financiare suplimentare. Numai că bursa nu se mişcă de regulă cu atâtea luni în avans când multe variabile ar mai putea să apară pe traseu. Dacă această strategie a autorităţilor se confirmă, vom avea iar creşteri puternice în primele luni ale anului viitor, urmate de corecţii la fel de spectaculoase după ce dividendul iese din vizorul jucătorilor la bursă, ca şi în 2017. Altfel, pentru amuzament, să ne întrebăm oare ce eveniment ar fi avut mai multă forţă la BVB dacă s-ar fi suprapus convocatoarele pentru AGA cu dividendele speciale pe ordinea de zi la companiile energetice cu declaraţia nefericită a ministrului de finanţe prin care anunţa desfiinţarea pilonului doi de pensii? Eu merg pe ideea că scadenţa mai apropiată ar fi avut un impact mai mare (după cum s-a văzut, desfiinţarea pilonului doi anunţată pentru finalul anului a ţinut... câteva ore).