EnglishCursul de schimb s-a comportat în ultimele zile de parcă leul ar fi câştigat referendumul pe justiţie. Cu prognoza de inflaţie crescută la locul ei, cu deficitele externe neclintite şi cu deficitul bugetar în urcare după primul trimes-tru, moneda naţională şi-a găsit timp să se aprecieze de la 4,76 lei/euro înainte de europarlamentare până sub 4,72 lei/euro vineri, 7 iunie. Şi bursa şi-a făcut datoria şi a urcat în ciuda unui parcurs mai slab al pieţelor europene, acţiunile româneşti jubilând la vestea că fondurile de pensii nu mai sunt ameninţate, iar administratorii nu vor veni cu prea mulţi bani de acasă. Toate dezechlibrele de care se făcea caz prin media n-au mai contat în faţa "optimismului" investitorilor, o mişcare încurajată discret de BNR, care s-a abţinut să intervină în direcţia temperării creşterii leului. În definitiv, un leu mai puternic face bine la inflaţie, dacă tot ne plângem că am crescut pe consum, pe bază de importuri.
Legea anti-lăcomie e tot mai criticată azi, iar recentele proiecte depuse de senatorul Zamfir în Parlament, legi care vizează plafonarea dobânzilor, conversia creditelor din valută în lei sau posibilitatea preluării de către debitori a creditelor cesionate de bănci la costurile la care s-a făcut cesiunea au o soartă incertă şi probabil că vor rămâ-ne îngropate în Parlament pentru o lungă perioadă. Coaliţia care a păstrat majoritatea în legislativ nu pare dornică de noi confruntări, nici pe justiţie, nici pe economie sau finanţe, cel puţin până nu îşi securizează guvernarea (va trăi de acum permanent cu sabia unei moţiuni de cenzură deasupra capului), aşa că polemicile din zona parohiilor păstorite de BNR se amână. Adio, deci, legi "anti-bănci". Aş paria că nici legea privind repatrierea aurului, deja votată, nu va avansa prea mult... Ce se va alege de proiectul de reformă a programului Prima Casă, cel cu dobândă fixă de 5,5% de la care să se aplice dis-counturi de dobândă pentru familiile cu venituri mai mici şi copii în întreţinere? Cred că nici în acest caz nu se vor face paşi suplimentari. Statul ar urma să îşi majoreze garanţiile de la 50% la 80%, iar partidele care sunt (încă) în opoziţie, dar care au câştigat majoritatea la europarlamentare sunt adepte ale unei gestiuni mai prudente a finanţelor statului.
În fine, ar mai fi de discutat despre programul de emisiune continuă a ti-tlurilor de stat pentru populaţie. Actuala coaliţie a reluat aceste emisi-uni după o pauză de mai bine de 2 ani şi a făcut-o în mod constant, cu titluri noi în fiecare lună, la randamente superioare dobânzilor bancare. Aici nici BNR (avocatul băncilor în multe situaţii), nici Opoziţia parlamentară nu au avut opinii critice, aşa că este de aşteptat ca certificatele de trezorerie să fie oferite în continuare pentru că necesarul de finanţare al statului este în creştere. Cred că se va pune punct pentru o perioadă majorării salariilor, în special al salariului minim, măsură care are acum oponenţi puternici în BNR şi în Parlament şi împotriva căreia se înscrie şi majorarea deficitului bugetar din primele luni ale anului (1,1% din PIB în aprilie).
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
