Discuţiile pe tema noului Cod Fiscal au fost în atenţia tuturor jucătorilor din economie, contribuabilii solicitând în repetate rânduri predictibilitate şi claritate de la sistemul fiscal din România, iar noul Cod Fiscal reprezintă un pas înainte pentru a răspunde acestui deziderat. Desigur, un rol important îl vor juca şi normele de aplicare a noului Cod Fiscal, ce nu au fost încă făcute publice, dar pe care întreg mediul de afaceri le aşteaptă cu interes.
Deşi majoritatea discuţiilor pe marginea noului Cod Fiscal s-au purtat cu privire la reducerea cotelor de impozitare, acesta aduce o serie de modificări pentru tratamentul fiscal ce ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016.
Pe lângă diverse completări la definiţiile termenilor (ex. activitate independentă, valoare fiscală, entitate transparentă fiscal), există şi modificări substanţiale pentru tratamentul fiscal aplicat.
Astfel, în materie de impozit pe profit, se schimbă regula generală de deductibilitate în sensul de a considera deductibile toate cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice. De asemenea, se aduc precizări importante pentru contribuabilii din industria de petrol şi gaze. Sunt şi modificări menite să simplifice modalitatea de calcul a impozitului pe profit, cum ar fi de exemplu calcularea rezervei legale ce poate fi dedusă sau cheltuielile de protocol. De asemenea, va creşte plafonul pentru cheltuielile sociale deductibile de la 2% la 5% din fondul de salarii, precum şi plafonul pentru creditul fiscal aferent sponsorizărilor de la 0,3% la 0,5% din cifra de afaceri.
În ceea ce priveşte impozitul cu reţinere la sursă, se introduce un capitol distinct privind impozitarea asocierilor care desfăşoară activităţi sau obţin venituri din România.
În zona impozitelor locale se introduce un nou sistem de impozitare pentru clădiri, în funcţie de destinaţia proprietăţilor: rezidenţială, nerezidenţială sau mixtă. Există, de asemenea, modificări şi la cotele de impunere, precum şi la modalitatea de a determina valoarea impozabilă a unei clădiri.
În sfera TVA, în primul rând, reducerea cotei de 24% va aduce cu siguranţă efecte pozitive pentru populaţie, însă şi pentru companiile care au în prezent sume importante blocate în rambursări de TVA.
Discuţiile despre procedura de rambursare a TVA au luat amploare la finalul anului 2013, după ce Comisia Europeană a solicitat în mod oficial României să îşi modifice practicile administrative de rambursare a TVA. Decizia Comisiei Europene a fost una pe deplin motivată, având în vedere că în România există cereri de rambursare a TVA care sunt soluţionate şi în circa doi-trei ani, deşi termenul legal de soluţionare este de 45 de zile.
Totuşi, problematica soluţionării rambursărilor de TVA a fost lăsată în umbră după iniţierea dezbaterilor pe tema noului Cod Fiscal. Potrivit statisticilor ANAF, la finalul lunii iunie 2015 existau 4.949 cereri de rambursare a TVA, în sumă totală de 477 milioane de euro, pentru care termenul legal de soluţionare a fost depăşit.
O altă modificare propusă care va avea un impact semnificativ asupra sectorului imobiliar este eliminarea TVA la vânzarea de clădiri şi terenuri de orice fel. Măsura propune introducerea taxării inverse pentru vânzări între persoane înregistrate în scopuri de TVA în România.
Într-o variantă incipientă a proiectului de Cod Fiscal se intenţiona aplicarea acestei măsuri şi pentru servicii de construcţii-montaj. Dată fiind aplicarea defectuoasă din trecut s-a renunţat însă la aplicarea măsurilor de simplificare pentru serviciile de construcţii-montaj, fapt ce va muta problema de finanţare a TVA la nivelul dezvoltatorilor imobiliari.
În noul Cod Fiscal sunt prevăzute şi o serie de modificări importante cu privire la impozitarea persoanelor fizice. Probabil cea mai discutată de către mediul de afaceri este reducerea de la 16% la 5% a ratei de impozitare pentru venitul din dividende, modificare mult aşteptată atât de majoritatea antreprenorilor, cât şi de investitorii din piaţa de capital.
Reducerea impozitului pe dividende ar urma să echilibreze impactul suportat de contribuabilii vizaţi ca urmare a introducerii veniturilor din investiţii (categorie în care sunt încadrate şi dividendele) în baza de impunere aferentă contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) - 5,5%. Totuşi, în varianta de Cod Fiscal propusă de Guvern se menţiona reducerea impozitului pe dividende la zero, în timp ce în cea aprobata de Parlament rata de impunere a fost stabilită la 5%.
În final, se poate observa că noul Cod Fiscal nu presupune doar reducerea nivelului taxelor plătite în România, ci schimbă în unele cazuri şi "regulile jocului", mai exact regulile pentru stabilirea tratamentului fiscal. În acest context, este extrem de important ca noul Cod Fiscal să fie aprobat şi publicat în Monitorul Oficial cât mai repede, astfel încât contribuabilii să înveţe noile reguli şi să le poată utiliza cu uşurinţă de la 1 ianuarie 2016.