OPINII  Optimism de import

În România am ajuns să importăm orice - şi aceasta nu este ves-tea bună privind economia ţării noastre - de la produse agricole din Grecia, Israel ori alte ţări semi-d eşertice, până la sportivi din Portugalia sau America Latină, forţă de muncă necalificată din Asia şi probabil, într-un viitor mai degrabă apropiat decât îndepărtat, medici din Africa ori Asia... Totuşi, până acum nu a fost nevoie să importăm şi starea de spirit din alte ţări: românii făceau prin tradiţie bancuri (sau doar băşcălie ieftină) de evenimentele interne şi aveau aşadar tendinţa de a "se râde" de tot şi de toate.

Iată însă că a venit momentul în care importăm optimism de la organismele financiare internaţionale şi de la investitorii străini! În timp ce premierul Ponta se lamentează că anul 2013 este unul deosebit de greu şi că guvernul face eforturi disperate ca să plătească salariile bugetarilor şi pensiile (pe care de altfel a promis că le măreşte ca să ajungă la putere), Banca Mondială vede pentru anii următori creştere economică în România: 1,6% anul acesta, 2,2% în 2014 şi 3% în 2015. Desigur, miniştrii care au tangenţă cu finanţele din cabinetul Ponta pot spune că 3% este puţin şi nu acoperă nevoile noastre, dar dacă este să comparăm aceste valori cu cele medii pentru UE sau zona euro, observăm că finanţatorii instituţionali ne "văd" ca având un plus de 1-2% faţă de regiunea noastră. Este o recunoaştere a faptului că în România s-au luat măsurile de austeritate la timp şi cu asprimea necesară, dar şi a faptului (sau mai degrabă speranţei) că după semnarea "armistiţiului" dintre preşedinte şi primul-ministru, problemele politice interne se vor linişti.

Al doilea semnal de optimism vine de la JP Morgan, care va include începând cu martie titlurile de stat din România în indicele sau privind datoria suverană în ţările emergente. România este inclusă ca urmare a acestui comunicat între ţările emergente. Dacă până acum ne plăcea să spunem despre noi că suntem o ţară "în curs de dezvoltare" şi traduceam aceasta în engleză prin "emerging market", în realitate lumea investiţiilor nu ne includea printre ţările respective. În fosta Europă comunistă, ţările care au reuşit să fie considerate "emergente" erau până acum Polonia, Cehia, Ungaria şi desigur Rusia - care are avantajul dimensiunii şi al resurselor de energie... de acum, însă, România devine şi ea o ţară emergentă, ceea ce înseamnă că în orice portofoliu de investiţii destinat "pieţelor emergente" se vor regăsi şi active româ-neşti. Altfel spus, cererea pe termen scurt de active financiare în moneda naţională va fi ridicată, deci leul se va aprecia, iar dobânzile în lei vor scădea. Singurii care vor avea de "suferit" de pe urma acestui anunţ sunt cei de la Ministerul de Finanţe: de acum emisiunile de titluri în lei nu vor mai fi o "afacere de familie" între MF, BNR şi trezorierii din băncile comerciale româneşti. Dacă MF şi BNR au blocat în trecut accesul Bursei de Valori ca piaţă de tranzacţionare credibilă şi puternică pentru titlurile de stat româneşti, de acum MF îşi va pierde libertatea de a stabili dobânzile la titlurile de stat în favoarea pieţei internaţionale... iar orice "derapaj" financiar sau politic va fi rapid taxat de investitorii străini (putem să le spunem speculatori, dacă dorim).

Cu aşteptări pozitive privind evoluţia economică în anii următori şi cu active care se apreciază, oficialii români sunt condamnaţi să aibă o performanţă care să justifice aceste aşteptări... să vedem cum se vor des-curca!