OPINII Poate rupe statul din clientela băncilor?

Apropiata ofertă de certificate de trezorerie adresată populaţiei are (aproape) toate ingredientele pentru a reprezenta un succes de marcă. O dobândă de câteva ori mai mare decât cea plătită de cele mai importante bănci din sistem, lipsa impozitului pe câştigul din dobândă, cea mai mare siguranţă aferentă unui plasament monetar. Lipseşte însă o alternativă de exit înainte de scadenţă, care reduce atractivitatea acestui plasament pentru o categorie destul de importantă de investitori. Să le luăm pe rând.

La sfârşitul săptămânii trecute, premierul Dancilă anunţa că statul va lansa o emisiune de certificate de trezorerie (titlurile "Centenar") pentru populaţie, la o dobândă de peste 4,5% pe an şi scadenţa la 5 ani. Pentru acest an, autorităţile estimează că vor strânge aproximativ 4 miliarde lei (8% din valoarea titlurilor de stat emise pentru piaţa internă), o sumă deloc de neglijat. Succesul emisiunii pare asigurat dacă privim la contraoferta băncilor în acest moment. Ca să nu mai pomenim de faptul că randamentul e chiar mai mare decât diferenţa dintre dobânzile anunţate, pentru că lipseşte impozitul pe câştigul pe dobândă în cazul unui plasament în titluri de stat.

E foarte posibil ca lansarea acestei oferte din partea statului să genereze competiţie între bănci pentru păstrarea deponenţilor şi să vedem că dobânzile încep să crească până la un nivel mai apropiat de cel al inflaţiei şi ofertei Ministerului Finanţelor pentru populaţie. Sigur, să nu ne aşteptăm ca dobânda pentru scadenţa la 3 luni, cea mai populară printre deponenţi, să ajungă aproape de 4%, ca să se reducă cât mai mult diferenţa faţă de oferta statului.

În paranteză fie spus, am încercat să plasez o sumă de bani la 3 luni şi am avut surpriza să constat că la băncile mai mici poţi chiar negocia uşor peste nivelul-standard afişat, cu condiţia ca la scadenţă plasamentul să nu se reînoias­că automat (dar nimic nu te împiedică să renegociezi după cele 3 luni). De exemplu, am obţinut 1,85% pe an la o astfel de bancă pentru un depozit la 3 luni, de la nivelul-standard de 1,7%, care oricum era mult peste ce oferă băncile din top 7 în acest moment.

Din păcate, Ministerul Finanţelor nu pare să fi prevăzut un mecanism prin care cei care investesc în certificatele de trezorerie pentru populaţie să aibă dreptul să încaseze o parte din dobândă dacă se retrag înainte de scadenţă. Ştiu, listarea titlurilor de stat la bursă n-a fost un succes de public, piaţa de capital autohtonă nu e foarte populară şi mai interveneau şi comisioanelor brokerilor. Dar n-ar fi mai simplu ca în loc de listare să ne gândim ca dobânda totală (în jur de 25% din principal în cazul nostru) să se împartă la numărul de zile pentru care se face plasamentul (365 x 5), iar cel care doreşte să răscumpere o parte din titlurile deţinute (valoarea lor nominală este de numai 1 leu) să primească fracţiunea cuvenită? Eventual diluată cu un anumit procent ca penalizare, în funcţie de lungimea perioadei de deţinere? Dacă acest lucru s-ar petrece, eu personal aş fugi cât m-ar ţine picioarele cu toate economiile din dotare păs­trate la bănci spre primul sediul al Trezoreriei. Aş avea garanţia că iau mai mult decât la bancă, fără impozit pe dobândă şi nu m-aş mai teme că dacă apare vreo oportunitate până la scadenţă (o corecţie majoră la bursă sau listarea Hidroelectrica) rămân bătând din buze.